PENSII MILITARE 2

PENSII MILITARE 1

REVENIRE  LA  CERERE

DOMNULE  PRESEDINTE  AL  CONSILIULUI  NATIONAL  PENTRU COMBATEREA  DISCRIMINARII  DIN  ROMANIA 

Subsemnatul Col. (r) Coltescu Victor cu domiciliul in Bucuresti, Bd. Unirii, nr. 62, bl. K5, sc. 2, et. 4, ap. 38, sectorul 3, Cod 030834,  OP 4, pensionar din cadrul Ministerului Apararii din 01.03.2003, ca urmare a petitiei inregistrate sub nr. 10543/27.12.2010, constituita in dosarul nr. 469/2010 si avand in vedere prevederile art. 18 alin. (1) din Ordonanta nr. 137 din 31 august 2000, republicată, privind prevenirea si sanctionarea tuturor formelor de discriminare („Consiliul este responsabil cu aplicarea si controlul respectării prevederilor prezentei legi în domeniul sau de activitate, precum si în ceea ce priveste armonizarea dispozitiilor din cuprinsul actelor normative sau administrative care contravin principiului nediscriminarii”), rog binevoiti a dispune ca in cadrul hotararii Colegiului director de solutionare a petitiei mele sa se prevada si emiterea unui punct de vedere, in cadrul unui comunicat, referitor la aceasta problema, precum si masurile pe care le considerati  necesare pentru includerea de catre Guvern si a pensiilor militare in proiectul Legii privind pensiile ocupationale, care trebuie elaborat in conformitate cu prevederile art. 194 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, simultan cu abrogarea prevederilor referitoare la pensiile militare din Legea nr. 119/2010 si Legea nr. 263/2010.

       Solicit acest lucru, avand in vedere faptul ca la art. 16 din Ordonanta nr. 137 din 31 august 2000, republicată, privind prevenirea si sanctionarea tuturor formelor de discriminare se prevede: „Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii, ..., este autoritatea de stat în domeniul discriminarii, autonomă, cu personalitate juridică, aflată sub control parlamentar si totodată garant al respectării si aplicării principiului nediscriminarii, în conformitate cu legislatia interna în vigoare si cu documentele internationale la care România este parte” care conform prevederilor art. 17 din acest act normativ „isi desfăsoară activitatea în mod independent, fără ca aceasta sa fie îngrădită sau influentata de către alte institutii ori autorităti publice”.

Consider ca in felul acesta s-ar rezolva:

-  problema discriminarii pe care am sesizat-o;

- s-ar armoniza legislatia romaneasca referitoare la pensiile militare cu legislatia europeana (pensiile militare se incadreaza in sistemele ocupationale de pensii guvernate de directivele Comunitatii Europene Directiva 86/378/EEC, amendata prin Directiva 97/96/EC adoptata in considerarea jurisprudentei Curtii Europene de Justitie), dar si cu legislatia in domeniu al statelor europene;

- s-ar rezolva contradictiile din punct de vedere al discriminarii dintre militari si magistrati prevazute in Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice si Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, cu modificarile si completarile ulterioare;

- s-ar respecta deciziile CEDO referitoare la combaterea discriminarii (cauza Stubbings s.a. v. Marea Britanie unde s-a decis ca „exista discriminare in sensul art. 14 al Conventiei atunci când persoane aflate in situatii identice sau comparabile se bucura de un tratament preferential unele fata de altele”; cauza Gaygusuz versus Austria, 1996 etc.);

- s-ar respecta deciziile Curtii Constitutionale referitoare la discriminarea dintre militari si magistrati (Decizia Nr. 20 din 2 februarie 2000 in care se precizeaza: „Curtea Constitutionala retine ca instituirea pensiei de serviciu pentru cadrele militare si pentru magistrati nu reprezinta un privilegiu, ci este justificata in mod obiectiv, ea constituind o compensatie partiala a inconvenientelor ce rezulta din rigoarea statutelor speciale carora trebuie sa li se supuna militarii si magistratii  ... Un alt element comun care justifica in mod obiectiv si rezonabil un tratament juridic asemanator al magistratilor si al cadrelor militare, inclusiv in ceea ce priveste regimul de pensionare, il reprezinta riscul pe care il implica exercitarea profesiilor respective”) sau la discriminare in general (Decizia nr.70 din 15 decembrie 1993, publicata in Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.307 din 27 decembrie 1993; Decizia nr.1 din 8 februarie 1994, publicata in Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.69 din 16 martie 1994; Decizia nr.74 din 13 iulie 1994, publicata in Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.189 din 22 iulie 1994; Decizia nr.139 din 19 noiembrie 1996, publicata in Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.7 din 20 ianuarie 1997; Decizia nr. 120 din 15 februarie 2007, publicata in Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.204 din 26 martie 2007);

- s-ar tine cont de istoricul legislatiei in acest domeniu si de jurisprudenta instantelor de judecata roamnesti;

- s-ar respecta juramantul depus de Presedintele Romaniei, parlamentari si membrii Guvernului referitor la apararea „drepturilor si libertatilor fundamentale ale cetatenilor”.

Totodata consider necesar ca sa fie implicati in rezolvarea cazurilor de combatere a discriminarii si alte institutii ale statului implicate (au prevazute in atributii) in apararea drepturilor si libertatilor cetatenilor – Avocatul Poporului, Ministerul Public etc.   

        16.02.2011

Cu deosebit respect,                

      Col. (r) Victor COLTESCU

PENSII MILITARE

DOMNULE PRESEDINTE AL CONSILIULUI NATIAONAL AL DISCRIMINARII DIN ROMANIA 

Subsemnatul Col. (r) Coltescu Victor cu domiciliul in Bucuresti, Bd. Unirii, nr. 62, bl. K5, sc. 2, et. 4, ap. 38, sectorul 3, Cod 030834,  OP 4, pensionar din cadrul Ministerului Apararii din 01.03.2003, consider ca prin Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor masuri in domeniul pensiilor eu, precum si ceilalti militari (cadrele militare din domeniul apararii nationale, ordinii publice si sigurantei nationale si politistii) suntem discriminati in primul rand in raport cu magistratii, deoarece si unii si alti se incadreaza in pilonul II de pensii ocupationale, au avut aproximativ acelasi regim juridic referitor la drepturi si libertati interzise sau limitate (situatie comparativa pe care o prezint in anexa), dar pensiile militarilor se recalculeaza in timp ce ale magistratilor, nu. In al doilea rand militarii (respectiv si eu) sunt discriminati in raport cu celelalte categorii socio-profesionale, deoarece militarii au avut alt regim juridic  de munca si de viata, de drepturi si libertati, dar in schimb la pensii sunt incadrati impreuna in acelasi mod de calcul al pensiiilor.

Sustin acest punct de vedere avand in vedere urmatoarele considerente:

1. INTERZICEREA DISCRIMINARII IN DOCUMENTELE EUROPENE

1.1. Interzicerea discriminarii este prevazuta la art.14 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a Libertatilor fundamentale si art. 1 din Protocolul nr. 12 de la Roma din 04.11.2000.

Conventia prevede la art. 14 „Interzicerea discriminarii” precizand ca „ Exercitarea drepturilor si libertatilor recunoscute de prezenta conventie trebuie sa fie asigurata fara nici o deosebire bazata, in special, pe sex, rasa, culoare, limba, religie, opinii politice sau orice alte opinii, origine nationala sau sociala, apartenenta la o minoritate nationala, avere, nastere sau orice alta situatie”.

Protocolul nr. 12 de la Roma din 04.11.2000 prevede la art. 1 intitulat „Interzicerea discriminarii” ca:   „1. Exercitarea acestui drept prevazut de lege trebuie sa fie asigurata fara nici o discriminare bazata, in special, pe sex, rasa, culoare, limba, religie, opinii politice sau orice alte opinii, origine nationala sau sociala, apartenenta la o minoritate nationala, avere, nastere sau oricare alta situatie.

2. Nimeni nu va fi discriminat de o autoritate publica pe baza oricaruia dintre motivele mentionate in paragraful 1.”

CARTA SOCIALA EUROPEANA revizuita, adoptata la Strasbourg la 3 mai 1996 si ratificata de România prin Legea nr. 74/03.05.1999, in anexa intitulata ,,Câmpul de aplicare a Cartei sociale europene revizuite in privinta persoanelor protejate” partea a V-a articolul E prevede ca ,,O diferenta de tratament intemeiata pe un motiv obiectiv si rezonabil nu este considerata discriminatorie”.

Comunicarea Comisiei Europene din anul 2000 intitulata : Evolutia protectiei sociale dintr-o perspectiva pe termen lung – Pensii sigure si viabile (COM/2000/0622 final ) precizeaza expres ca problematica sistemului de pensii ramane in sarcina statelor membre , dar trebuie sa se inscrie in capacitatea Uniunii Europene de a promova un nivel ridicat de protectie sociala, obiectiv fundamental statuat de art.2 al Tratatului instituind Comunitatea Europeana.

In Comunicarea din anul 2001 adresata Consiliului Parlamentului European, Comitetul Economic si Social European si Comitetului Regiunilor, referitoare la Armonizarea integrata a unui serviciu de strategii nationale ce vizeaza garantarea unor pensii sigure si viabile(COM(2001)362 final) Comisia Europeana propune o serie de obiective printre care si prezervarea capacitatii sistemelor de pensii de a asigura atingerea acelor obiective sociale care constau in asigurarea unor venituri sigure si convenabile pensionarilor si care sa asigure conditii de viata decente persoanelor in varsta.

In acest sens , prin documentul invocat, Comisia Europeana recomanda sa se previna prin sistemele nationale de pensii  adoptate, saracia si excluderea sociala pentru persoanele pensionate .

1.2.  Referitor la interzicerea discriminarii CEDO s-a pronuntat in mai multe cauze. Astfel in cauza Stubbings s.a. v. Marea Britanie s-a decis ca „exista discriminare in sensul art. 14 al Conventiei atunci când persoane aflate in situatii identice sau comparabile se bucura de un tratament preferential unele fata de altele”.

Precizez ca reglementarea pensiei de serviciu pentru anumite categorii profesionale si, deci, si pentru militari îsi gaseste temeiul legal în legislatia europeana, si anume Directiva Consiliului Comunitatilor Europene 86/378/CEE din 24 iulie 1986 privind punerea în aplicare a principiului egalitatii de tratament între barbati si femei în cadrul regimurilor profesionale de securitate sociala, astfel cum a fost modificata prin Directiva 96/97/CE a Consiliului Uniunii Europene din 20 decembrie 1996. Acest act european creeaza cadrul legal la nivelul Uniunii Europene pentru ca statele membre, în considerarea locului si a rolului unui anumit sector profesional, sa stabileasca pentru acesta un regim profesional de securitate sociala, cu respectarea principiului egalitatii de tratament între barbati si femei. Astfel, instituirea pensiei de serviciu a militarilor tine seama de locul si rolul fortelor armate  în statul de drept, precum si de legislatia europeana privind regimurile profesionale de securitate sociala.

1.3. Pensiile militare in unele tari NATO

Referitor la principiile si metodologia privind stabilirea pensiilor militare atat in statele membre NATO, ale Uniunii Europene, cat si in alte state, semnalez urmatoarele:

      a) sistemul de calcul al pensiilor militare este reglementat prin lege separata (deci lege speciala), in Germania, Marea Britanie, S.U.A., Turcia, Israel, Egipt, Coreea de Sud, Japonia sau printr-un capitol independent, cuprins formal intr-o singura lege, impreuna cu pensiile civile, in Franta, Italia, Grecia, Portugalia, Austria (deci capitol special in lege unitara si nu lege unica);

      b) baza de calcul a pensiilor militare se stabileste in functie de valoarea soldei din ultima luna de activitate in Germania, Marea Britanie, Turcia, Italia, Grecia, Austria, Israel, Coreea de Sud, Japonia sau media soldelor pe ultimele trei sau sase luni in Franta si Egipt, precum si de vechimea integrala in armata (in majoritatea tarilor – 35 sau 36 ani, Japonia – 20 ani, Israel – 25 ani). In Franta limita maxima pentru serviciul activ este de 25 de ani, dar exista si o limita minima, care este de 15 ani, la care se poate primi pensie de serviciu;

      c) in majoritatea tarilor NATO, pentru stabilirea pensiei, bazei de calcul rezultate i se aplica un procent cuprins intre 75-80% din valoarea soldelor pe ultimele 1-3-6 luni (functie de cum este stabilit);

      d) din considerente de compensare a cheltuielilor efectuate pe timpul serviciului activ (schimbarea obligatorie de mai multe ori a resedintei, conform cerintelor postului) si a constrangerii de a lipsi pe periode lungi de langa familie, pensia militarului francez se majoreaza cu 10% pentru cei care au crescut 3 copii, la care se mai adauga inca 5% pentru fiecare copil in plus;

      e) in armata portugheza, valoarea reala a pensiei poate fi mai mare decat salariul

dinaintea pensionarii, deoarece nu este supusa impozitarii.

      In acest context subliniez faptul ca atat in legislatia statelor membre ale Uniunii Europene cat si in cea a altor state exista si alte categorii profesionale care beneficiaza de sisteme proprii de pensionare, in functie de importanta sociala a muncii desfasurate, cum ar fi: magistratii, functionarii publici din domeniul sanatatii, invatamantului, parlamentarii, diplomatii etc.

2. INTERZICEREA DISCRIMINARII IN DOCUMENTELE ROMANESTI

2.1. principiul egalitatii si al nediscriminarii este stabilit prin art.16 alin.(1) din Constitutia Romaniei/2003 „cetatenii sunt egali in fata legii si a autoritatilor publice, fara privilegii si fara discriminari”;

2.2. Curtea Constitutionala a Romaniei s-a pronuntat in astfel de cauze luind decizii in concordanta cu prevederile Constitutiei si a tratatelor privind drepturile omului pe care Romania le-a semnat. O astfel de decizie este si Decizia Nr. 20 din 2 februarie 2000 in care se precizeaza: 

„Curtea Constitutionala retine ca instituirea pensiei de serviciu pentru cadrele militare si pentru magistrati nu reprezinta un privilegiu, ci este justificata in mod obiectiv, ea constituind o compensatie partiala a inconvenientelor ce rezulta din rigoarea statutelor speciale carora trebuie sa li se supuna militarii si magistratii.

Astfel, aceste statute speciale stabilite de Parlament prin legi sunt mult mai severe, mai restrictive, impunând militarilor si magistratilor obligatii si interdictii pe care celelalte categorii de asigurati nu le au. Intr-adevar acestora le sunt interzise activitati ce le-ar putea aduce venituri suplimentare, care sa le asigure posibilitatea efectiva de a-si crea o situatie materiala de natura sa le ofere dupa pensionare mentinerea unui nivel de viata cât mai apropiat de cel avut in timpul activitatii.   ......

Un alt element comun care justifica in mod obiectiv si rezonabil un tratament juridic asemanator al magistratilor si al cadrelor militare, inclusiv in ceea ce priveste regimul de pensionare, il reprezinta riscul pe care il implica exercitarea profesiilor respective, ambele având un rol esential in apararea drepturilor omului, a ordinii publice, a valorilor statului de drept. In considerarea riscurilor la care se expun in exercitarea atributiilor lor militarii si magistratii, Parlamentul a stabilit pentru militari dreptul de a purta uniforma si dreptul de a folosi, in conditiile legii, arme, iar, in mod corespunzator, in cazul magistratilor, art.91 alin.3 din Legea nr.92/1992, republicata, prevede dreptul acestora si al familiilor lor de a fi protejati in situatiile in care viata, integritatea corporala sau avutul acestora este supus unor amenintari.   ........

Curtea Constitutionala constata, pe de alta parte, ca reglementarea in vigoare a pensiei de serviciu pentru militari, ca si cea a pensiei de serviciu pentru magistrati, cu diferentele pe care aceasta pensie le prezinta fata de pensia comuna de asigurari sociale, nu constituie o incalcare a principiului egalitatii cetatenilor in fata legii, principiu prevazut de art.16 alin.(1) din Constitutie. Aceasta constatare se bazeaza pe specificul comun al activitatii militarilor si magistratilor, care, astfel cum a rezultat din analiza anterioara a dispozitiilor constitutionale si legale aplicabile, impune celor doua categorii profesionale obligatii si interdictii severe, precum si riscuri sporite, ceea ce justifica in mod obiectiv si rezonabil o diferentiere a regimului juridic de pensionare fata de regimul stabilit pentru alti asigurati care nu sunt supusi acelorasi exigente, restrictii si riscuri.

      De asemenea, jurisprudenta Curtii Constitutionale, referitoare la aplicarea principiului egalitatii in fata legii si al nediscriminarii, a stabilit constant, in deplin acord cu jurisprudenta in materie, si ea constanta, a Curtii Europene a Drepturilor Omului, ca principiul egalitatii nu este sinonim cu uniformitatea si ca pentru situatii diferite poate exista un tratament juridic diferit, recunoscându-se dreptul la diferenta. In acest sens sunt, de exemplu: Decizia nr.70 din 15 decembrie 1993, publicata in Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.307 din 27 decembrie 1993; Decizia nr.74 din 13 iulie 1994, publicata in Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.189 din 22 iulie 1994; Decizia nr.139 din 19 noiembrie 1996, publicata in Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.7 din 20 ianuarie 1997.”

  De asemenea, Curtea Constitutionala, prin Decizia nr.1 din 8 februarie 1994, publicata in Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.69 din 16 martie 1994, a stabilit ca “un tratament diferit nu poate fi doar expresia aprecierii exclusive a legiuitorului, ci trebuie sa se justifice rational, in respectul principiului egalitatii cetatenilor in fata legii si a autoritatilor publice”.

De asemenea, prin Decizia nr.135 din 5 noiembrie 1996, publicata in Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.345 din 17 decembrie 1996, Curtea Constitutionala a retinut ca “principiul egalitatii in fata legii presupune instituirea unui tratament egal pentru situatii care, in functie de scopul urmarit, nu sunt diferite”.

2.3. prin Legea privind sistemul unitar de pensii publice/Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor masuri in domeniul pensiilor se doreste sa se acorde acelasi regim pensiilor militare ca si ale celorlalti cetateni ai Romaniei – adica stabilirea pensiilor sa se faca dupa principiul contributiei, in conditiile in care sistemul pensiilor militare nu a fost unul contributiv, iar fondurile necesare pentru plata pensiilor militare de stat si a altor drepturi de asigurari sociale se asigura de la bugetul de stat;

2.4. militarii au avut parte in timpul activitatii de un regim juridic separat fata de ceilalti cetateni ai Romaniei:

2.4.1. militarii nu au avut incheiate cu statul roman contracte de munca si nu li s-a aplicat Legea nr. 53/2003 – Codul muncii (si legile anterioare acestuia), si ca urmare nu au beneficiat de unele drepturi ale acestuia, ci au avut legi speciale care le-au reglementat drepturile si obligatiile, asa cum rezulta si din art. 185 din Legea nr. 10/1972 – Codul muncii (intrat in vigoare la 01.03.1973 si abrogat la 01.03.2003) „Drepturile si obligatiile militarilor sint prevazute prin acte normative speciale.”. Prezint comparativ unele drepturi ale celorlalti salariati la stat (inclusiv ale magistratilor) cu cele ale militarilor:

a) munca suplimentara si munca de noapte este bine reglementata in Codul muncii, dar la militari abia in anul 2000 s-a prevazut in R.G.1 Regulamentul de ordine interioara in unitate ca daca aplicatiile, tragerile, alarmele, participarea la controale „se desfasoara neintrerupt mai multe zile, cadrelor militarilor angajati pe baza de contract si salariatilor civili li se va asigura o zi de odihna pentru fiecare 3 zile, la care se adauga numarul zilelor de repaus cuprinse in perioada respectiva.”, fara sa se aminteasca de munca suplimentara sau munca de noapte (definire, mod de calcul, mod de recuperare sau remunerare).

b) la salariati, conform art. 35 alin. (1) din Codul muncii/2003, „se pot cumula mai multe functii, in baza unor contracte individuale de munca, beneficiind de salariul corespunzator pentru fiecare dintre acestea, in timp ce la militari, conform art. 30 lit. a) „este acceptat cumulul de functii, numai in conditiile stabilite prin ordinul ministrului apararii nationale” dar fara a se referi la o remuneratie sporita;

c) salariatul poate demisiona printr-o notificare scrisa conform prevederilor art. 79 din Codul muncii, in timp ce militarul poate demisiona abia dupa aparitia Legii nr. 80/1995, dar nu pe timp de razboi, al mobilizarii, starii de asediu si starii de urgenta  (art. 85 lit. h);

d) salariatul are dreptul la greva, pentru apararea intereselor profesionale, economice si sociale art. 251-253, in timp ce militarului ii este interzis sa faca greva - art. 28 lit. c) din Legea nr. 80/1995;

e) salariatul poate face parte dintr-un sindicat care sa-i apere si sa-i promoveze drepturile sale cat si ale colectivului din care face parte, art. 217-223 din Codul muncii/2003, in timp ce militarului ii este interzis sa faca greva - art. 29 lit. e) din Legea nr. 80/1995;

f) salariatul poate iesi la pensie din institutia unde lucreaza la implinirea varstei de pensionare - art. 12, 55, 56 din Codul muncii/ 2003, in timp ce militarul este trecut in rezerva la limita de varsta in grad, asa cum este prevazut la art. 85 lit d), 92 si 93 din Legea nr. 80/1995;

g) salariatul poate fi in delegatie numai cu acordul sau (art. 44 alin. (1) din Codul muncii/2003) si detasat numai cu consimtamantul scris (art. 45 din Codul muncii/2003), in timp ce militarul este mutat in interesul serviciului in alta garnizoana fara a se i se cere acordul (art 20, 76 din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare);

h) salariatul, prin sindicate sau reprezentanti isi poate negocia contractul colectiv de munca unde intra inclusiv salarizarea (art. 218, 236 din Codul muncii/2003), in timp ce militarii nu isi pot negocia salariul sau drepturile, ci trebuie sa respecte prevederile legii salarizarii (Legea nr. 138/1999).                   

      2.4.2. militarii nu au avut incheiate cu statul roman contracte de munca si nu li s-a aplicat Decretul nr. 92/1976 privind carnetul de munca, intrat in vigoare la 26.07.1976 si abrogat la 01.04.2004, (respectiv actul normativ anterior - Decretul nr. 256/1958 privind carnetul de munca), astfel ca ei nu au avut carnete de munca, care sa  ateste, conform prevederilor art. 1 alin. (1) ale acestui act normativ „vechimea in munca, vechimea neintrerupta in munca, vechimea neintrerupta in aceeasi unitate, vechimea in functie, meserie sau specialitate, timpul lucrat in locuri de munca cu conditii deosebite, retributia tarifara de incadrare si alte drepturi ce se includ in acestea”. Militarii nu au avut o evidenta stricta a retributiilor si a altor drepturi care se includ in acestea si nici a timpului lucrat in locuri de munca cu conditii deosebite;

2.4.3. militarii au avut, comparativ cu celelalte categorii de cetateni ai Romaniei, interzise sau restranse unele drepturi si libertati prevazute in Constitutia Romaniei/2003, conform art. 28-30 din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare (prezint situatia comparativa din anexa);

2.4.4. militarii au si au avut, comparativ cu celelalte categorii de cetateni ai Romaniei, indatoriri in plus fata de cele prevazute in Constitutia Romaniei si celelalte legi ale statului roman, conform legilor speciale si regulamentelor militare. Spre exemplu la art. 8 din Legea nr. 80/1995, se prevede:

„Art. 8. – Cadrele militare au urmatoarele indatoriri principale:

a) sa fie loiale si devotate statului roman si fortelor sale armate, sa lupte pentru apararea Romaniei, la nevoie pana la sacrificiul vietii, sa respecte si sa apere valorile democratiei constitutionale;

b) sa respecte juramantul militar si prevederile regulamentelor militare, sa execute intocmai si la timp ordinele comandantilor si sefilor, fiind responsabile de modul in care indeplinesc misiunile ce le sunt incredintate. Cadrelor militare nu li se poate ordona si le este interzis sa execute acte contrare legii, obiceiurilor razboiului si conventiilor internationale la care Romania este parte; neexecutarea ordinelor in aceste conditii nu atrage raspunderea penala si civila a subordonatilor;

c) sa pretuiasca onoarea si gloria de lupta ale fortelor armate ale Romaniei, ale armei si unitatii din care fac parte, precum si demnitatea gradului si uniformei pe care o poarta;

d) sa-si perfectioneze pregatirea profesionala, sa asigure instruirea temeinica si educarea subordonatilor si sa apere drepturile acestora;

e) sa actioneze pentru intretinerea regulamentara si mentinerea in stare de operativitate a tehnicii si armamentului si pentru folosirea si administrarea eficienta a bunurilor din dotare;

f) sa pastreze cu strictete secretul militar, de stat si de serviciu, precum si caracterul confidential al unor activitati si documente.”

Activitatea si viata dura a unui militar, determinata de misiunea armatei si implicit de prevederile regulamentelor militare, si-a pus in mod obligatoriu amprenta si asupra intregii familii a acestuia.

Viata de militar este foarte grea si datorita unor permanenti factori de stres si de epuizare fizica si psihica:

- cei care au urmat liceul militar si apoi scoala militara au fost obligati sa-si traiasca tineretea strict in curtea cazarmii, avand dreptul de a o parasi 6 ore (ulterior si 24 sau 48 ore) numai cu bilet de voie duminica si in sarbatorile legale dar numai in conditiile in care aveau rezultate bune si foarte bune la invatatura, erau disciplinati, aveau tinuta curata si calcata, tunsi si barbieriti si daca nu existau restrictii la invoire (existenta unui indicativ care interzicea invoirile si permisiile); elevii scolilor militare au avut vacanta de vara numai o luna de zile nu ca studentii/elevii scolilor postliceale care aveau 3 luni;

- activitatea zilnica este incadrata intr-un program strict, stabilita prin programul orar al unitatii si permanent esti la ordin si in multe cazuri ceea ce iti propuneai sa faci intr-o zi trebuia sa amani, pentru ca primeai ordin sa executi altceva;

- nu dispuneai intotdeuna de timpul tau liber, asa cum doreai, permanent trebuia sa iti iei masuri sa poti fi anuntat, in orice ora din zi sau noapte, ca sa te prezinti la unitate in caz de alarma, calamitati naturale etc.;

- nu puteai pleca, in zilele libere sau de sarbatoare, oricand si oricum din localitatea unde iti desfasurai activitatea (sa parasesti garnizoana), decat in anumite conditii, cu aprobarea comandantului si precizarea cu ce si unde te duci (adresa exacta si modul de asigurare a legaturii) iar la plecarea din tara, in timpul concediului, trebuie sa te conformezi ordinelor in vigoare, pe langa formalitatile ce trebuie indeplinite de orice cetatean roman;

- executarea serviciului de zi sau de garda, avand armamentul din dotare asupra ta (au fost numeroase accidente la descarcarea si manuirea armamentului) si avand raspunderea tuturor activitatilor care se desfasoara in unitate, asigurarea meselor soldatilor la timp si de calitate – trebuiau terminate cu putin timp inainte de a fi servite pentru a preintampina producerea unor toxiinfectii alimentare, inclusiv modul de indeplinire a serviciului de catre tot personalul de serviciu din subordine, in afara programului, in lipsa comandantului sau inlocuitorului acestuia, precum si pentru paza unitatii cu depozitele de armament, munitie, carburanti, materiale militare, tehnica de lupta etc.;

- participarea la aplicatii - participarea la aplicatii nu insemna ca mergeam la iarba verde si stateam la cort, insemna mult efort si nopti nedormite, insemna deplasari, imbarcari si debarcari de tehnica militara pe si de pe vagoanele CFR, pe rampe de cele mai multe ori nepregatite pentru astfel de operatiuni si indiferent daca afara ploua cu galeta, era caldura de peste 35⁰ C sau era frig de -20⁰ C, insemna transport pe calea ferata si hranire cu conserve, insemna efort pe timpul desfasurarii actiunilor practice in teren, la care se participa cu echipamentul de razboi fara sa se tina cont daca era zi sau noapte, vara sau iarna, frig sau caldura mare, ploaie, lapovita sau ninsoare etc.;

- participarea la trageri cu armamentul din dotare (unitatile de artilerie, artilerie antiaeriana, tancuri, aviatie, rachete etc. se deplasau in poligoane unde conditiile de cazare nu erau din cele mai bune, dormindu-se de cele mai multe ori in corturi fie iarna de crapau pietrele, fie vara de se ridica temperatura in cort de 60-70 grade Celsius) si armamentul de infanterie, unde puteau avea loc accidente grave (si chiar au fost soldate cu decese si mutilari pe viata);

- executarea lucrarilor de distrugeri prevazute in programul de instructie (darea focului la 100 g de trotil etc.);

- suportarea anuala a numeroase controale, de la cele inopinate ale sefilor din unitate la cele efectuate de catre esaloanele superioare, soldate cu calificative care isi puneau amprenta asupra carierei ulterioare a militarului;

- participarea la unele controale, care presupuneau un program de dimineata pana seara, in alte garnizoane, departe de familie;

- mutarea in alta unitate si in alta garnizoana cu tot ceea ce implica aceasta schimbare majora in viata familiei: nu ai asigurata imediat o casa unde sa stai cu familia (se putea astepta pana la primirea unei locuinte si cativa ani), sotia nu are asigurat un serviciu, trebuie sa gasesti o noua gradinita/scoala unde sa-ti inscrii copii, nu ai cercul de relatii pe care l-ai avut in localitate de unde ai plecat, copii trebuie sa-si faca alt cerc de prieteni, si daca ai „norocul” sa stai la caminul militar sa traiesti in conditii vitrege unde nu ai posibilitatea sa gatesti mancare, sa speli rufe si vase, sa ai WC si baia comune, sa nu poti sa primesti o ruda sau un prieten etc.;

- un comandant (sef) militar nu raspunde numai de ceea ce face el ci poarta raspunderea pentru capacitatea de lupta, disciplina si starea morala a personalului din subordine, integritatea patrimoniului si trebuie sa fie model de exigenta, moralitate, pregatire profesionala, fermitate, initiativa, indrazneala si principialitate, raspunderi si calitati care nu se cer la multe persoane din viata civila (de foarte multe ori au fost pedepsiti comandanti pentru greselile facute de subordonatii lor, fara a avea nici o vina si de multe ori se aplica si principiul ca cine constata o abatere era vinovat);

- pentru abateri de la disciplina militara (neindeplinirea indatoririlor, incalcarea normelor de conduita militara, a regulilor de convietuire sociala, a regulilor portului uniformei militare) militarilor li se pot aplica sanctiuni disciplinare conform prevederilor art. 33 din Legea nr. 80/1991 privind statutul cadrelor militare si a Regulamentului disciplinei militare si in functie de gravitatea abaterii putand duce la excluderea din Armata si chiar trimiterea in fata instantelor de judecata. Cati civili au un asemenea regim ?

- tinuta si comportamentul militarilor in unitate si pe strada trebuie sa se incadreze strict in normele regulamentare, acestea fiind alte conditionari pe care trebuie sa le suporte militarul (militarului in uniforma ii era interzis sa-si duca copilul in brate sau sa duca produsele cumparate de la piata sau magazin in sacosa etc.) ;

- predarea-primirea functiilor se desfasoara conform unor prevederi regulamentare, iar lipsa unor materiale sau gasirea unora in plus, constatate cu aceasta ocazie sau la inventarieri si controale sunt sanctionate in conformitate cu prevederile actelor normative in vigoare, in timp ce sunt categorii profesionale care parasesc functiile detinute fara sa dea socoteala nimanui de ceea ce au facut sau ce au avut in primire;

- in fiecare an militarul primea o apreciere de serviciu care era hotaratoare la avansari in grad, promovari in functie, trimiterea la studii (care persoana dintre celelalte categorii profesionale nu avea voie sa-si perfectioneze cunostiintele profesionale – sa urmeze o institutie de invatamant superior - pentru ca seful nu ii aproba acest lucru?) etc.;

- faptul ca se lucreaza cu informatii si documente clasificate care trebuie manevrate si pastrate conform reglementarilor in vigoare si se fac controale pe linia respectarii acestor reglementari, impune respectarea unor reguli stricte, o anumita conduita.

Armata este singura institutie din Romania care s-a restructurat si si-a diminuat efectivele (cu implicatii deosebite privind soarta miilor de cadre militare si familiilor acestora) in functie de cerintele europene si NATO si singura institutie din Romania care actioneaza (si actioneaza cu succes, tinand cont si de aprecierile pozitive ale comandantilor NATO sub care au actionat trupele romane) conform cerintelor europene - respectiv standardelor NATO (altfel nu s-ar fi putut intelege/coopera cu militarii NATO din celelalte tari).

 Militarii pe plan intern sunt apreciati de populatia tarii (conform sondajelor, au incredere in ei si in institutia lor si ii considera o categorie sociala cel mai putin corupta), iar pe plan international a contribuit decisiv la integrarea Romaniei in structurile NATO (acesta fiind un pas important ce a permis Romaniei intrarea in Uniunea Europeana) si au contribuit substantial la cresterea prestigiului Romaniei prin participarea cu succes pe teatrele de operatiuni militare din diferite colturi ale lumii sub egida O.N.U. si/sau N.A.T.O., aducandu-si tributul de sange si fiind decorati si apreciati de comandantii NATO care i-au avut in subordine.                                    

2.4.5. militarii depun juramant de credinta fata de Romania in care spre deosebire de celelalte categorii de cetateni ai Romaniei care mai depun juramant la incadrarea in functie se obliga sa apere tara chiar cu pretul vietii;

 2.4.6. militarii au avut spre deosebire de celelalte categorii de salariati la stat, legi separate de salarizare si de pensii si asigurari sociale.

Sistemul pensiilor militare din România, are izvoare istorice inca din 1829-1830. El a fost perfectionat si consacrat definitiv in timpul lui Al.I.Cuza, militarul avand solda si nu un salariu negociat, iar la trecerea in rezerva o pensie (renta), ambele de la bugetul de stat prin infiintarea Casei de Pensii a Armatei. Este un sistem cladit de aproape doua secole, a caror reglementari s-au schimbat continuu, ultimele reglemetari in acest domeniu sunt: Decretul nr. 360/22.08.1949 pentru organizarea asigurarilor sociale ale militarilor de cariera; Decretul nr. 293/30.07.1959 privind reglementarea drepturilor de pensie ce se acorda ofiterilor si subofiterilor; Decretul nr. 141/1967 privind pensiile militare de stat si pensia suplimentara; Decretul Consiliului de Stat nr. 214/1977 privind pensiile militare de stat  si Legea nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat. Pentru celelalte categorii de bugetari au existat, separat, alte reglementari, care s-au schimbat si acestea in timp, ultimele dintre acestea fiind: Hotararea Consiliului de Ministrii nr.4156/1953, prin care s-a aprobat Decizia nr. 4/1953 a Consiliului Central al Sindicatelor din Republica Populara Romina, pentru acordarea drepturilor de pensie in cadrul Asigurarilor Sociale de Stat; Decretul nr. 292/1959 privind dreptul la pensie in cadrul Asigurarilor Sociale de Stat; Legea nr. 27/1966 privind pensiile de asigurari sociale de stat si pensia suplimentara; Legea nr. 3/1977 privind pensiile de asigurari sociale de stat si asistenta sociala si Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale;

2.4.7. militarii au prevazute, in Codul penal (Titlul XI - Infractiuni contra capacitatii de lupta a fortelor armate, Capitolul I - Infractiuni savarsite de militari), pedepse speciale pentru incalcarea legilor militare, in plus fata de cele ale celorlalti cetateni ai Romaniei;

2.4.8. sistemul pensiilor militare de stat era reglementat, pana la aparitia Legii sistemului unitar de pensii, de Legea nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat care era corelata cu legislatia europeana si facea parte din sistemele ocupationale de pensii guvernate de directivele Comunitatii Europene (Directiva 86/378/EEC, amendata prin Directiva 97/96/EC adoptata in considerarea jurisprudentei Curtii Europene de Justitie). Conform reglementarilor comunitare, criteriile decisive pentru incadrarea unui sistem de securitate sociala ca sistem ocupational sunt indeplinite in totalitate de actuala lege a pensiilor militare de stat din Romania, respectiv:
- aceasta lege se refera la o categorie particulara de lucratori – cadrele militare, asa cum sunt acestea definite de Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare;
-acordarea pensiei este direct legata de durata serviciului militar;
- pensia este calculata prin raportare la ultimul salariu al lucratorului (ultima solda a cadrului militar).
             Este lesne de observat din cele prezentate mai sus al celor doua Directive - obligatorii pentru Statele membre al Uniunii Europene - ca situatia militarilor ce indeplinesc cumulativ conditiile de pensionare, conform normelor legale in vigoare, este perfect incadrata in acest text, fiind, deci, total contrara legislatiei europene orice incercare de a modifica actualul sistem de acordare a pensiilor militarilor.

Analizat din perspectiva dreptului comunitar Legea privind sistemul unitar de pensii/Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor masuri in domeniul pensiilor nu reprezinta transpunerea unei directive/decizii comunitare si nici nu sunt determinate de necesitatea punerii in aplicare a unui regulament, deoarece la nivel comunitar nu exista un act normativ distinct care sa vizeze un asemenea obiect de reglementare, domeniul fiind de competenta organelor legiuitoare nationale.

Examinarea legii/legilor trebuie efectuata prin prisma analizei compatibilitatii dispozitiunilor acesteia/acestora cu principiile generale ale acquisului comunitar statuate de tratatele constitutive si in documentele programatice, elaborate de institutiile comunitare, sub forma de comunicari, norme de recomandare, linii directoare s.a. si care sunt incluse in acquisul comunitar.

V-as fi foarte recunoscator daca mi-ati transmite numarul de inregistrare a acestei solicitari precum si posibilitatea de a putea sa-mi comunicati intr-un timp rezonabil punctul dumneavoastra de vedere precum si modul cum sa actionez in continuare pentru a nu-mi fi lezate drepturile. 

     

22.12.2010

Col. (r) Victor COLTESCU

CEDO

APPLICATION

under Article 34 of the European Convention on Human Rights and Rules

45 and 47 of the Rules of Procedure of the Court

CERERE

prezentată în conformitate cu articolul 34 al Convenţiei Europene a

Drepturilor Omului, precum şi cu articolele 45 şi 47 ale Regulamentului

Curţii

I. THE PARTIES

PĂRŢILE

A. THE APPLICANT

RECLAMANTUL

1. Name of applicant: Aplicanții formează un grup de 306 persoane ale căror date de identificare figurează în tabelele anexă la prezenta plângere

2. Nationality: ROMÂNĂ

3. Occupation: PENSIONAR

4. Name of representative: Conf. univ. dr. IONEL OLTEANU

5. Occupation of representative: Avocat

6. Address of representative: Cabinet de avocat “IONEL OLTEANU”, Bucureşti, B-dul Carol I nr. 45, ap. 20, sector 2, Bucureşti

7. TEL / Fax N^o: 0040213139567, e-mail: avocat.ionelolteanu@yahoo.com

B. THE HIGH CONTACTING PARTY

ROMÂNIA

II. STATEMENT OF THE ACTS

EXPUNEREA FAPTELOR

14. PRECIZĂRI PREALABILE

14.1. Petenții formează un grup de 306 persoane, având calitatea de foste cadre militare din subordinea Ministerului Apărării Naționale (MAPN), Ministerului Administrației și Internelor (MAI), Serviciului Român de Informații (SRI), Serviciului de Informații Externe (SIE) respectiv, Ministerului Justiției (MJ).

Fiecare dintre petenții din prezenta procedură în fața Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO) a completat și a semnat personal formularul de procură, în conformitate cu prevederile art. 36 din Regulamentul Curții, iar în fața autorităților și instanțelor naționale, petenții au mandatat un număr de 6 (șase) persoane, pe care le-au împuternicit să acționeze pentru și în numele lor în relația cu autoritățile naționale, fiind reprezentați de Cabinet de avocat Ionel Olteanu.

Astfel că, petenții nu sunt individualizați în înscrisurile de care urmează să se folosească în susținerea prezentei plângeri la CEDO, ci figurează în listele și tabelele anexate cererilor interne, în care sunt reprezentaţi de cei 6 (șase) mandatari: Gheorghe Octavian, Tomescu Valeriu, Suciu Artimon, Ionescu Dorin, Inderjoschi Dumitru şi Gologan Sorin.

Menționăm și că, procedurile interne au fost demarate de un număr de 402 persoane, dintre care 307 petenți înțeleg să invoce în fața Curții încălcarea flagrantă de către Statul Român a prerogativelor statutului de militar odată cu intrarea în vigoare, la data de 03.07.2010, a Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor publicată în Monitorul Oficial nr. 441 din 30 iunie 2010.

Dintre cei 306 petenţi, majoritatea a iniţiat procedurile interne pentru anularea Hotărârii de Guvern nr. 735/2010, de punere în aplicare a Legii nr. 119/2010, însă de la data introducerii în instanţă a cererii de anulare a HG menţionate şi până la primul termen de judecată, din data de 08.06.2011, actul normativ respectiv a fost abrogat, fiind înlocuit cu OUG nr. 1/2011.

Deşi petenţii care au calitatea de reclamanţi în dosarul format pe rolul Curţii de Apel Bucureşti urmează să continue acţiunea în instanţă, aceştia consideră că orice cale de atac internă, precum vom arăta în continuare, este lipsită de eficienţă, motiv pentru care prezenta plângere în faţa onoratei Curţi devine admisibilă, în absenţa finalizării procedurilor interne.

Prin urmare, raportat la argumentele pe care le vom învedera în cele de mai jos, veţi constata că, atât petenţii reclamanţi din dosarul Curţii de Apel Bucureşti, cât şi petenţii care nu au solicitat în instanţă anularea actelor normative nelegale şi neconstituţionale respectiv, HG nr. 735/2010 (în prezent abrogată) şi OUG nr.1/2011, actualmente în vigoare, au calitate procesuală activă în formularea şi susţinerea în faţa Curţii Europene a încălcării de către Statul Român a drepturilor fundamentale garantate de Convenţia Europeană a Drepturilor Omului (în continuare, Convenţia).

14.2. În fapt, până la data intrării în vigoare, la 21.07.2010, a H.G. nr. 735/2010 pentru recalcularea pensiilor stabilite potrivit legislaţiei privind pensiile militare de stat, a pensiilor de stat ale poliţiştilor şi ale funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciarelor, conform <LLNK 12010   119 10 201   0 18>Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor publicată în Monitorul Oficial nr. 527/28 iulie 2010, statutul de militar, iar în cadrul acestuia, condițiile de exercitare a dreptului la pensie erau reglementate de următoarele acte normative:

-         Legea nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 748 din 14 octombrie 2002, cu modificările și competările ulterioare,

-          Legea nr. 80/1995 privind Statutul cadrelor militare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 155 din 20 iulie 1995, cu modificările și completările ulterioare,

-         Legea nr. 19/2000, privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, publicată în Monitorul Oificial nr. 140 din 1 aprilie 2000,

coroborat cu principiile constituționale înscrise în art. 15 alin. 2, art. 16, art. 47 alin. 2, art. 44 respectiv, art. 11 raportat la art. 20 alin. 2 și art. 148 alin. 2 din Constituția României, precum și cu garanțiile instituite de art. 1 din Protocolul adițional nr. 1 la Convenție.

       Odată cu intrarea în vigoare a  H.G. menționate, de punere în aplicare și executare a Legii nr. 119/2010, statutul militarilor a suferit modificări esențiale, iar dreptul la pensie al acestora, o îngrădire flagrantă, în sensul instituirii unor măsuri de natură să faciliteze integrarea sistemului, special al pensiilor militare de stat în sistemul public de pensii reglementat, inițial de Legea nr. 19/2000, iar după abrogarea acesteia prin noua lege a pensiilor nr. 263/2010, de această din urmă lege.

       Intrarea în vigoare a H.G nr. 735/2010 a stârnit controverse uriaşe pe plan intern. Un număr impresionant de foste cadre militare, printre care și majoritatea petenților, a decis să acționeze de îndată împotriva efectelor produse de acest act normativ contravenind tuturor principiilor și instituțiilor fundamentale ale dreptului intern și european, context în care instanțele românești s-au văzut copleșite cu acțiuni, fie introduse individual, fie „colectiv„ (precum a subsemnaților) având ca obiect anularea H.G. nr. 735/2010.

Concomitent cu anularea acestui act normativ, persoanele prejudiciate au solicitat și suspendarea efectelor sale, până la data rămânerii definitive și irevocabile a unei hotărâri judecătorești pronunțate pe fondul cauzei.

       Prin Sentința civilă nr. 338/28.09.2010 a Curții de Apel Cluj, Secția Comercială, de Contencios Administrativ și Fiscal pronunțată în dosarul nr. 1371/33/2010, instanța de judecată a admis, pentru prima dată într-o cauză cu acest obiect, solicitarea reclamanților respectivi, cu consecința suspendării efectelor HG nr. 735/2010 până la definitivarea soluției pe fondul cazuei.

       Înalta Curte de Casație și Justiție a menținut soluția instanței de la Cluj, prin Decizia nr. 38/07.01.2011.

       Au urmat o serie de alte controverse sub aspectul dacă, hotărârea judecătorească pronunțată în cauza nr. 1371/33/2010 produce efecte inter partes, adică doar față de persoanele care au figurat în calitate de părți în acea cauză sau produce efecte erga omnes, în considerarea obiectului specific al acțiunii de chemare în judecată, constând în suspendarea efectelor unui act normativ adresat unei categorii de persoane și nu unui singur subiect de drept.

       Chiar primul ministru al României, dl Emil Boc, a alimentat în rândul publicului confuzia creată în mod voit de autoritățile statului cu privire la efectele produse de hotărârea judecătorească a Înaltei Curți, susținând în mod inexplicabil, în cadrul unei apariții la postul național de televiziune că suspendarea HG nr. 735/2010 urmare a Deciziei ÎCCJ nr. 38/07.01.2011 nu ar produce efecte erga omnes, ci inter partes.

       Este insă indiscutabil că, potrivit celor mai elementare principii de drept procesual civil român, hotărârea judecătorească a Înaltei Curți  a produs efecte erga omnes.

      Ulterior, tot ca urmare a unei hotărâri judecătorești cu efecte erga omnes, s-a constatat nelegalitatea art. 2, art. 6 alin. 1, 2 și 3 respectiv, a art. 10 alin. 2 din HG nr. 735/2010, ceea ce a determinat executivul să abroge hotărârea de Guvern și să emită, în suplinirea acesteia, OUG nr. 1/2011 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniți din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională, publicată în Monitorul Oficial nr. 81/31 ianuarie 2011.

       În esență, noul act normativ a suprimat obligația pensionarilor militari de a-și procura ei înșiși, în intervalul de timp pus la dispoziție de legiuitor, documentele doveditoare ale veniturilor realizate pe parcursul întregii cariere, sub sancțiunea recalculării pensiei raportat la salariul mediu brut pe economie.

       În schimb, noua lege a prevăzut, ca și element de referință pentru stabilirea punctajului mediu anual, cuantumul soldei de grad și al soldei de funcție minime corespunzătoare gradului militar deținut, nu mai puțin de salariul mediu brut/net pe economie, insă pentru perioada anterioară anului 1952, criteriul de calcul îl reprezintă tot salariul mediu brut pe economie.

În plus, OUG nr. 1/2011 a prelungit termenul stipulat pentru revizuirea pensiilor militare până la data de 31.12.2011.

De asemenea, față de textul legal anterior, care lăsa în sarcina pensionarilor transmiterea către casele de pensii a veniturilor realizate lunar, OUG nr. 1/2011 instituie în mod expres obligația instituțiilor din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională de a proceda la identificarea și transmiterea către instituțiile abilitate a veniturilor lunare realizate de beneficiarii legii.

La data de 1 ianuarie 2011, a intrat în vigoare Legea nr. 263/2010, privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial nr. 852/20.12.2010.

Art. 173 din actuala lege a pensiilor prevede că, la data intrării în vigoare a prezentei, pensiile din sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, inclusiv categoriile de pensii prevăzute la art. 1 din Legea nr. 119/2010 (n.n pensiile militarilor) privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, devin pensii în înțelesul prezentei legi.

Legea nr. 263/2010 a abrogat:

-         Legea nr. 19/2000,

-         Legea nr. 164/2001,

-         prevederile referitoare la pensii cuprinse la art. 11 alin. 1 și 2, art. 21 alin. 3 și art. 24 din Legea nr. 80/1995,

ceea ce înseamnă că, la momentul actual, sistemul de pensii militare și-a pierdut caracterele specifice consacrate de aproape două secole și consfințite prin defuncta Lege nr. 164/2001.

       Pierderea statutului anterior afectează cuantumul pensiilor militare pentru majoritatea petenților, cât și prerogativele și specificitatea carierei de militar,  în virtutea căruia aceștia au decis să  îmbrățișeze această profesie.

       Astfel,  Legea nr. 263/2010 coroborat cu Legea nr. 119/2010 sfidează și suprimă o tradiție care a început în România încă din anii 1829-1830, o tradiţie perfecționată și consacrată definitiv în timpul lui Alexandru Ioan Cuza prin înființarea Casei de Pensii a Armatei, o tradiţie respectată atât pe timpul domniilor lui Carol I, Ferdinand, Carol al II-lea, cât și în timpul regimului comunist, o tradiţie încălcată odată cu adoptarea Legii nr. 119/2010.

       Punerea în aplicare a Legii nr. 119/2010, inițial prin HG nr. 735/2010, în prezent abrogată, iar ulterior prin OUG nr. 1/2011, deocamdată în vigoare, reprezintă o măsură discriminatorie și nedreaptă, chiar dezonorantă pentru fostele cadre militare, de natură să le afecteze existența şi STATUTUL SOCIAL. Noua lege este departe de a mai asigura petenților un standard corespunzător  statutului social deosebit al militarilor, pe care vechea lege nr. 164/2001 îl garanta tocmai în considerarea responsabilităților, riscurilor și servituților profesiei de militar, precum și: asumarea prin jurământ a sacrificiului suprem, limitarea considerabilă a unor drepturi și libertăți fundamentale, inexistența contractului de muncă, programul de lucru nenormat, interdicția accesului la surse suplimentare de venit, mutările la ordin dintr-o garnizoană în alta, cu implicații majore asupra vieții familiale etc.

       În acest sens, prin Decizia nr. 20/02.02.2000, Curtea Constituțională a dispus cu privire la necesitatea menținerii sistemului pensiilor militare de stat, a reglementărilor specifice referitoare la pensia de serviciu a militarilor, implicit a menținerii diferențelor pe care această pensie le prezintă față de pensia comună de asigurări sociale, diferențe care nu înfrâng principiul egalității cetățenilor în fața legii, garantat constituțional de art. 16 alin. 1, ci reprezintă o recunoaștere a interdicțiilor severe și a riscurilor sporite la care această categorie profesională este supusă.

      Curtea Constituțională a reținut, așadar, că instituirea pensiei de serviciu pentru cadrele militare nu este un privilegiu, ci este justificată în mod obiectiv, constituind o compensare parțială a inconveninetelor ce rezultă din rigoarea statutelor speciale cărora trebuie să li se supună.

       Tot astfel a statuat Curtea Contituțională și în privința magistraților, prin Decizia nr. 873/2010 publicată în Monitorul Oficial nr. 433/28.06.2010, în considerarea unor argumente similare, dar raportat la interdicțiile proprii magistraților.

       Cu toate acestea, în timp ce pensionarii militari și-au pierdut statutul special, urmare a abrogării Legii nr. 164/2001, în schimb magistrații și-au menținut privilegiile decurgând din calitatea lor.

14.3. În ceea ce privește demersurile petenților în faţa autorităţilor naţionale, învederăm următoarele:

       La data de 22.12.2010, petenții au inițiat procedura de anulare a efectelor HG nr. 735/2010 prin înregistrarea la Guvernul României a plângerii prealabile cu nr. 17/15395 din 08.12.2010, conformându-se astfel procedurii administrative obligatorii prevăzute de art. 7 din  Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ.

       La data de 14.12.2010, Guvernul României le-a răspuns cu adresa nr. 15A/11183/CA/14.12.2010, apreciind ca neîntemeiate aspectele semnalate în cuprinsul plângerii prealabile.

       Urmare a răspunsului, de altfel previzbil al autorității emitente a actului atacat, petenții s-au adresat în continuare instanței de judecată competente. Astfel, pe rolul Curții de Apel București, Secția a VIII a Contencios Administrativ și Fiscal s-a format dosarul nr. 12658/2/2010, care a primit termen de judecată la data de 08.06.2011.

       Având în vedere că primul termen de judecată a fost fixat după aproximativ 6 (șase) luni de la data înregistrării dosarului la registratura Curții de Apel, petenții au formulat o cerere de preschimbare a termenului de judecată.

       În pofida pertinenței și temeiniciei motivelor invocate în susținerea cererii, instanța de judecată a respins-o, în ședința publică din data de 22.02.2011.

       La data de 08.06.2011, cauza s-a amânat, pe motivul că părții adverse respectiv, Guvernului României, nu i s-a comunicat cererea de chemare în judecată,  aceasta în condițiile în care s-au scurs mai bine de 6 luni de la data înregistrării acțiunii.

       Următorul termen de judecată în cauză a fost fixat la data de 22.06.2011.

       Înăuntrul termenului de 6 luni dintre data formulării acțiunii și primul termen de judecată, HG nr. 735/2010 a fost abrogată, ceea ce implică modificarea obiectului acţiunii aflate pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, în sensul solicitării anulării efectelor prejudiciabile produse de această HG în perioada cât a fost în vigoare respectiv, intervalul 28 iulie 2010 – 31 ianuarie 2011.

       HG nr. 735/2011 a fost abrogată prin OUG nr. 1/2011, un act normativ la fel de neclar, confuz și neconstituțional ca și hotărârea pe care o abrogă.

       În aceste condiţii, în măsura în care instanța de judecată va respinge cererea petenţilor de modificare a obiectului acțiunii, deși această modificare este determinată de imposibilitatea obiectivă a prevederii intenției legiuitorului, petenţii vor fi nevoiți să formueze o nouă cerere de chemare în judecată, vizând anularea OUG nr. 1/2011. Şi în orice caz, eventuala admitere a acţiunii modificate, în sensul anulării efectelor prejudiciabile ale HG nr. 735/2010 în perioada cât a fost în vigoare nu rezolvă problema militarilor.  Aceasta deoarece noua ordonanţă a Guvernului nr. 1/2011 a fost emisă tot în aplicarea şi executarea Legii nr. 119/2010, legea care a desfiinţat statutul special al pensionarului militar. Procesul de recalculare a pensiilor își are în continuare temeiul în Legea nr. 119/2010, chiar dacă HG nr. 735/2010 a fost abrogată. Constatarea neconformității acestui act administrativ emis în aplicarea legii cu prevederile Convenției europene nu este echivalentă cu constatarea nelegalității normelor de fond privind recalcularea pensiilor, cuprinse în Legea nr. 119/2010, cu referire la actuala lege a pensiilor nr. 263/2010.

      Câtâ vreme Legea nr. 119/2010 va fi în vigoare, mai ales că a supraviețuit și obiecției de neconstituționalitate ridicate prin Decizia nr. 873/2010 a Curții Constituționale, apreciem că orice acțiune având ca obiect anularea/suspendarea efectelor actelor de executare ale acestei legi NU va afecta aplicarea legii în sine, ceeea ce echivalează cu inutilitatea oricărui demers intern în sscopul împiedicării producerii efectelor acestei legi.

Față de schimbările legislative haotice intervenite în sistemul de pensii militare odată cu adoptarea Legii nr. 119/2010, este posibil ca, până la data fixării primului termen de judecată într-o nouă acțiune având ca obiect anularea OUG nr. 1/2011, actul normativ în cauză să fie adoptat în Parlament și să devină lege, ceea ce ar echivala cu respingerea acțiunii ca inadmisbilă.

       În acest sens, menţionăm că, pe rolul instanţelor de contencios administrativ sunt înregistrate acţiuni având ca obiect anularea respectiv, suspendarea de drept a efectelor OUG nr. 1/2011.

Inițiatorii acestui nou demers în instanță au constatat că, OUG nr. 1/2011 reia într-una din anexele sale (anexa nr. 3) cuprinsul HG nr. 735/2010, ceea ce probează lipsa oricărei coerențe și concizii a legiuitorului român.

OUG nr. 1/2011 reprezintă de fapt o hotărâre de Guvern mascată, iar edictarea ei sub titulatura de ordonanță de urgență este un abuz de putere din partea Guvernului României, deoarece acest act  întrunește toate caracterele unui act administrativ normativ. S-a recurs la acest tip de act normativ și nu la o nouă hotărâre de Guvern tocmai în scopul împiedicării atacării de către persoanele interesate a noului act normativ, astfel încât să se ajungă la un deznodământ similar celui din cazul HG nr. 735/2010.

În acest context, este evident că petenții sunt la mâna și bunul plac al autorităților statale, astfel încât o altă acţiune având ca finalitate revenirea la statutul de militar consacrat prin Legea nr. 164/2001 s-ar dovedi ab initio sortită eşecului.

       De altfel, este de notorietate aspectul că, se dorește modificarea Constituției în sensul interzicerii atacării în instanță a deciziilor Guvernului în domeniul politicilor fiscale și bugetare, în scopul evident al împiedicării oricărei categorii socio profesionale a apărării drepturilor legitime ale acestora în instanță.

       Legea nr. 119/2010 a cărei desființare o solicităm prin prezentul demers în fața Curții aduce atingere, pe de o parte, cuantumului dreptului la pensie, ceea ce este contrar art. 1 din Protocolul adițional nr. 1 la Convenție, iar pe de altă parte, statutului profesional și drepturilor personale nepatrimoniale aferente gradului militar, pe care petenții le-au pierdut odată cu încadrarea sistemului militar de pensii în sistemul public de pensii, reglementat la momentul actual de Legea nr. 263/2010, ceea ce contravine art. 14 din Convenție, raportat la faptul că alte categorii de persoane și-au menținut statutul special (magistrații). De aceea, solicităm Curții să constate încălcarea drepturilor garantate de Curtea Europeană, cu consecința repunerii petenților în situația anterioară adoptării Legii nr. 119/2010 respectiv, revenirea la conținutul și prerogativele statutului de militar consacrate prin defuncta Lege nr. 164/2001, astfel:

1.      Prevederile anterioare referitoare la statutul militarilor, cuprinse în Legea nr. 164/2001 coroborat cu Legea nr. 80/1885 se încadrează în pilonul al doilea privind schemele ocupaționale (profesionale) guvernate de Directiva Europeană nr. 86/378/EEC, modificată prin Directiva nr. 97/96/EEC, context în care abrogarea acestor prevederi suprimă conținutul art. 11, art. 20 alin. 2 și art. 148 alin. 2 din Constituția României, potrivit cărora:

Dispoziţiile constituţionale privind drepturile şi libertăţile cetăţenilor vor fi interpretate şi aplicate în concordanţă cu Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, cu pactele şi cu celelalte tratate la care România este parte.

Dacă există neconcordanţe între pactele şi tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care România este parte, şi legile interne, au prioritate reglementările internaţionale, cu excepţia cazului în care Constituţia sau legile interne conţin dispoziţii mai favorabile.

Ca urmare a aderării la Uniunea Europeană, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum şi celelalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate faţă de dispoziţiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare.

Conform reglementărilor comunitare, criteriile decisive pentru încadrarea unui sistem de securitate socială ca sistem ocupaţional erau îndeplinite în totalitate de Legea nr. 164/2001 respectiv:

-         această lege se referea la o categorie particulară de lucrători – cadrele militare, aşa cum sunt acestea definite de Legea nr. 80/1995,

-         acordarea pensiei era direct legată de durata serviciului militar,

-         pensia era calculată prin raportare la ultimul salariu al lucrătorului (ultima soldă a cadrului militar).

În aceste condiții, decizia Guvernului actual, de desființare a sistemului pensiilor militare de stat, cu consecința afilierii cadrelor militare la sistemul public de pensii, decizie concretizată prin adoptarea Legii nr. 119/2010 și, ulterior, prin abrogarea Legii nr. 164/2001, contravine atât legislaţiei europene privind sistemele de securitate socială, cât și dreptului fundamental la nediscriminare garantat de art. 14 din Convenția europeană.

Prin urmare, petenții roagă Curtea să observe că fostele cadre militare trebuie să se supună în continuare prevederilor Legii nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat, care se întemeiază pe principii similare celor din legislația țărilor membre NATO ȘI UE și care nu sunt nici legi speciale și nici legi privilegiate, ci legi care se încadrează în pilonul al doilea privind schemele ocupaționale (profesionale) guvernate de Directiva Europeană nr. 86/378/EEC, modificată prin Directiva nr. 97/96/EEC.

2.      Cu toate că noua lege a pensiilor nr. 263/2010 a abrogat Legea nr. 164/2001, ceea ce Legea nr. 119/2010 nu a făcut, atrăgând astfel încălcarea principiului fundamental al neretroactivității, garantat de art. 15 alin. 2 din Constituția României, atât Legea nr. 119/2010, cât și OUG nr. 1/2011 creează premisa falsă că pensiile militare de stat „se recalculează„ „se revizuiesc„, ca și cum ar fi fost obținute în baza principiului contributivității. Or, militarii nu au contribuit nicodată la bugetul asigurărilor sociale de stat, cu au avut doar o contribuție pentru pensia suplimentară de 5% care, odată cu intrarea în vigoare a Legii nr. 164/2001 (art. 78 alin. 2) a devenit contribuție individuală la bugetul de stat și nu la bugetul asigurărilor sociale de stat.

Prin urmare, de la înfiinţarea sa şi până în prezent, sistemul pensiilor militare din România nu a fost niciodată un sistem contributiv, acesta fiind finanţat integral şi continuu de la bugetul de stat, potrivit art. 5 alin. 2 din Legea abrogată nr. 164/2001. Caracterul necontributiv a fost consfințit și prin Decretele lege nr. 141/1967 respectiv nr. 214/1977).

În schimb, Legea nr. 119/2010 raportat la Legea nr. 263/2010 introduce în sistemul de calcul al pensiilor militare noțiunea de „stagiu de cotizare„ ceea ce induce fără tăgadă ideea de contributivitate.

Petenții roagă Curtea să observe că, perioadele în care militarii au avut calitatea de cadru militar in activitate sau de funcţionar public cu statut special, în institutiile din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională nu pot fi asimilate stagiului de cotizare, în sensul celor prevăzute la art. 49 alin.(1) din Legea nr. 263/2010. Anii de vechime în serviciu în calitate de cadru militar în activitate nu pot fi asimilaţi stagiului de cotizare întrucât, în aceste perioade, deşi nu au contribuit la fondul de asigurări sociale, cadrele militare au realizat venituri care se iau în calcul la stabilirea sau recalcularea pensiilor acestora. De asemenea, aceste perioade nu pot fi considerate nici stagii de cotizare în sensul celor prevăzute la art. 16 lit. b din lege, deoarece în aceste perioade cadrele militare, deși au realizat venituri, nu au cotizat la fondul de asigurări sociale.

Prin urmare, interpretarea dată de legiuitor noțiunii de stagiu de cotizare în ceea ce-i privșete pe militari reprezintă o încălcare gravă a normelor elementare de echitate socială în condițiile în care,  prin Legea nr. 263/2010 se alocă la fondul de asigurări sociale o categorie de cetăţeni care nu a contribuit niciodată la acest fond, respectiv pensionarii militari.

Referitor la metodologia de recalculare, noua ordonanță nr. 1/2011 de punere în aplicare a Legii nr. 119/2010 continuă să încalce principiul drepturilor câștigate, ceea ce echivalează cu o îngrădire în dreptul de proprietate garantat de art. 1 din Protocolul adițional nr. 1, astfel:

Conform art. 5 din OUG nr. 1/2011, pensiile recalculate pe baza documentelor care atestă veniturile realizate și a salariului mediu brut pe economie sau exclusiv pe baza salariului mediu brut pe economie pentru perioadele care constituie stagiu de cotizare și ale căror cuantumuri sunt mai mari decât cele aflate în plată în luna decembrie 2010 se mențin în plată în cuantumurile rezultate în urma recalculării până la data emiterii deciziei de revizuire.

Conform art. 6 din aceeași ordonanță, pensiile recalculate pe baza documentelor care atestă veniturile realizate și a salariului mediu brut pe economie sau exclusiv pe baza salariului mediu brut pe economie pentru perioadele care constituie stagiu de cotizare și ale căror cuantumuri sunt mai mici decât cele aflate în plată în luna decembrie 2010 se mențin în plată în cuantumurile avute în luna decembrie 2010 începând cu luna ianuarie 2011 până la data emiterii deciziei de revizuire.

Din cuprinsul celor două texte legale, reiese că, menținerea în plată a cuantumului pensiei rezultat în urma recalcularării reprezintă o măsură provizorie, de natură să subziste până la data emiterii deciziei de revizuire, exustând posibilitatea afectării, pe cale de consecință, a drepturilor legal câștigate sub legislația anterioară.

       Sub acest aspect, petenții apreciază că, OUG nr. 1/2011 reflectă doar aparent și în mod provizoriu dispozitivul Deciziei nr. 120/2007 a Curții Constituționale, potrivit căruia: în toate cazurile în care din recalculare, rezultă un cuantum mai mare al pensiei se va plăţi acesta, iar dacă noul cuantum rezultat este mai mic, se va acorda în continuare pensia anterior stabilită și aflată în plată, fără a se aduce vreo atingere drepturilor legal câştigate anterior.

       Pe cale de consecință, în măsura în care militarii nu au fost niciodată contribuabili, revizuirea pensiilor acestora pe criterii de contributivitate reprezintă o încălcare gravă a principiului constituțional al neretroactivității legii.

3.      Legea nr. 119/2010 încalcă principiul drepturilor câștigate, conform căruia un drept câştigat printr-o lege nu poate fi anulat sau diminuat printr-o altă lege.

Astfel, potrivit art. 7 din Legea nr. 164/2001, drepturile de pensie stabilite în baza acestei legi sunt imprescriptibile şi nu pot fi cedate, total sau parţial. De aici, rezultă că pensiile aflate în plată, stabilite sau recalculate în baza Legii nr. 164/2001 nu pot fi diminuate sau anulate prin recalculare pe baza principiilor stabilite de noua lege unică a pensiilor, raportat la Legea nr. 119/2010.

4.      Noul statut al militarilor, mai mult, suprimarea statutului militarilor din momentul includerii pensiilor militare de stat în sistemul public înseamnă de fapt desființarea profesiei militare și a statutului de rezerviști avut de pensionarii militari care, deși deveniți „civili„ în sistemul legii nr. 119/2010 raportat la Legea nr. 263/2010, sunt obligați să-și reia activitatea de luptători în cadrul forțelor armate în situații de criză sau de război. Sub acest aspect, este surprinzător cum Legea nr. 263/2010 a eliminat unele prerogative ale dreptului la pensia militară, prin abrogarea art. 11 alin. 1 și 2, art. 21 alin. 3 și art. 24 din Legea nr. 80/1995, însă a menținut în vigoare obligații ale cadrelor militare în rezervă decurgând din fostul statut!

Militarii aparțin unui statut profesional clar definit, funcționând pe baza unor principii specifice, definitorii pentru punerea în practică a securitării naționale. Punerea în aplicare a acestor principii este condiționată de respectarea unor obligații specifice și de acceptul limitării drastice a unora dintre drepturile și libertățile fundamentale ale omului. Astfel, Secțiunea a III-a din  Legea nr. 80/1995 intitulată interzicerea sau restrângerea exercițiului unor drepturi și libertăți, actualmente în vigoare, interzice militarilor următoarele:

-         să facă parte din partide sau organizații politice,

-         să candideze pentru a fi ales în autoritățile publice,

-         să declare și să participe la grevă,

-         să-și exprime public anumite opinii,

-         să participe la mitinguri, demonstrații, procesiuni,

-         să îndeplinească alte funcții decât cele în care sunt încadrate,

-         să fie asociat unic sau să participe la administrarea unor societăți comerciale,

-         să se deplaseze în străinătate fără aprobare etc.

În contextul celor de mai sus, se impune armonizarea de către Statul român a caracterului de unicitate a salariilor și pensiilor cu eliminarea tuturor prevederilor privind restrângerea exercitării unor drepturi și libertăți specifice vieții militare, consfințite prin Legea nr. 80/1995.

5.      În ceea ce privește identificarea veniturilor realizate lunar de către petenți în perioada de activitate militară, art. 1 alin. 4 din OUG nr. 1/2011 stipulează că, în cazul pensiilor prevăzute la alin. 1 (n.n pensiile militare), pentru care, până cel mai târziu la data de 31 octombrie 2011, nu pot fi identificate veniturile realizate lunar pentru anumite perioade, la stabilirea punctajului mediu anual se utilizează cuantumul soldei de grad și al soldei de funcție minime corespunzătoare gradului militar deținut, conform anexei nr. 1, dar nu mai puțin de salariul mediu brut/net pe economie, iar pentru perioada anterioară anului 1952 se utilizează salariul mediu brut pe economie.

Față de particularitățile carierei de militar, este evident că, identificarea și stabilirea înăuntrul noului termen pus la dispoziție de către legiuitor, a veniturilor realizate de către petenți pe parcursul întregii cariere constituie o sarcină imposibilă. Consecința o reprezintă recalcularea pensiilor militarilor tot în funcție de salariul mediu/brut pe economie.

Astfel, este binecunoscut aspectul că, militarii nu au avut şi nu au carte de muncă în care să fie înscrise veniturile lunare şi sporurile realizate de către aceştia de-a lungul carierei. Soldele lunare realizate de cadrele militare sunt înscrise doar în statele lunare cu soldele militarilor.

Dincolo de faptul că statele de soldă se păstrează, conform legii, pentru o perioadă de 50 de ani, menționăm că, în decursul carierei militarii pot fi mutaţi dintr-o unitate în alta sau dintr-o garnizoană în alta şi chiar dintr-un minister în altul (de exemplu: din Ministerul Apărării Naţionale în Ministerul de Interne sau Serviciul Român de Informaţii etc.), ceea ce îngreunează în mod evident procesul de identificare a veniturilor lunare. În aceste condiţii, determinarea veniturile realizate de un cadru militar în decursul carierei sale implică în mod necesar cunoașterea tuturor unităţilor în care acesta a lucrat şi apoi consultarea tuturor statelor de soldă corespunzătoare.

Altfel spus, noul termen fixat de legiuitor pentru strângerea informațiilor necesare stabilirii drepturilor la pensie este, de asemenea, insuficient finalizării procedurii de recalculare a acestora în baza veniturilor realizate, ceea ce înseamnă că se revine la criteriul abstract al salariului mediu brut/net pe economie.

Insuficient s-a dovedit a fi și termenul anterior de 5 luni fixat prin HG nr. 735/2010 și totuși executivul a manifestat în continuare lipsă de previzibilitate, ceea ce denotă o încălcare flagrantă a principiilor elementare ale oricărui act normativ respectiv, previzibilitatea, accesibilitatea și claritatea.

OUG nr. 1/2011 a fost adoptată pe fondul presiunilor exercitate ca urmare a anulării HG nr. 735/2010, în scopul atenuării înverșunării manifestate de pensionarii militari împotriva noului statut, în aceasta constând de fapt urgența și nu într-o situație extraordinară, de natura acelora prevăzute de art. 115 alin. 4 din Constituție și care să justifie adoptarea unei ordonanțe de urgențe.

Din motivarea OUG nr. 1/2011 rezultă cu claritate că urgența a fost determinată de lipsa totală de previziune a emitentului Legii nr. 119/2010 în ceea ce privește timpul fizic necesar realizării procedurii de recalculare a pensiilor.

De asemenea, din analiza motivației aduse OUG nr. 1/2011 rezultă că singura urgență ar constitui-o termenul de depunere a înscrisurilor doveditoare, de aceea s-a prelungit acest termen până la data de 31.12.2011, însă din conținutul acestei OUG se observă că se legiferează și alte aspecte decât cele care ar justifica urgența respectiv, prelungirea termenului. Altfel spus, deși din motivație nu rezultă că se impun modificări de fond, ordonanța aduce totuși modificări de substanță și adaugă în mod nepermis la Legea nr. 119/2010, adică exact ceea ce a făcut și HG nr. 735/2010.

În loc să respecte dispozitivul deciziei irevocabile a ÎCCJ și să reglementeze printr-un nou act normativ strict situația termenului și a celorlalte dispoziții suspendate din HG nr. 735/2010, executivul a emis o ordonanață de Guvern care, pe de o parte adaugă la Legea nr. 119/2010, iar pe de altă parte, menține în vigoare efecte ale HG abrogate.

Astfel, OUG nr. 1/2011 prevede că pensiile recalculate prin aplicarea HG nr. 735/2010 se mențin în plată, ceea ce este flagrant nelegal, mai ales că nu se stipulează nicăieri în conținutul ordonanței anularea deciziilor deja emise sub imperiul actului vechi. De altfel, incoerența executivului se menține și la nivelul Comisiei de Contestații din cadrul instituțiilor de care au aparținut petenții,  acestea respingând contestațiile formulate împotriva deciziilor de recalculare a pensiei militare în baza HG abrogate ca rămase fără obiect, ca efect al adoptării OUG nr. 1/2011.

În plus, OUG nr. 1/2011 privind aplicarea Legii nr. 119/2010 a intrat în vigoare la data de 31 ianuarie 2011 respectiv, după data la care efectul acestei legi a încetat, având în vedere că activitatea de recalculare trebuia să se finalizeze la data de 31.12.2010.

În aceste condiții, petenții apreciază că Legea nr. 119/2010 ar fi trebuit să rămână fără efecte începând cu data de 01.01.2011.

III. STATEMENT OF ALLEGED VIOLATION(S) OF THE CONVENTION AND / OR PROTOCOLS AND OF RELEVANT ARGUMENTS

EXPUNEREA PRETINSEI SAU A PRETINSELOR VIOLĂRI ALE CONVENŢIEI ŞI/SAU A PROTOCOALELOR, PRECUM ŞI A ARGUMENTELOR ÎN SPRIJINUL ACESTOR AFIRMAŢII

15.1. Petenții roagă onorata Curte să observe că, scopul prezentei plângeri îl reprezintă, în principal invocarea nesocotirii flagrante de către Statul român a art. 14 din Convenție, care interzice discriminarea, iar în subsidiar, sesizarea încălcării art. 1 din Protocolul adițional nr. 1 la CEDO, sub aspectul diminuării pentru o parte dintre petenți a cuantumului pensiei câștigate sub legislația anterioară.

       Astfel, potrivit art. 14 din Convenție coroborat cu art. 1 din Protocolul adițional nr. 12 la Convenție, exercitarea drepturilor și libertăților recunoscute de prezenta convenție trebuie să fie asigurată fără nicio deosebire bazată, în special pe sex, rasă, culoare, limbă, religie, opinii politice sau orice alte opinii, origine națională sau socială, apartenență la o minoritate națională, avere, naștere sau orice altă situație.

       Principiul european se traduce pe plan intern prin art. 16 din Constituția României, potrivit căruia cetățenii sunt egali în drepturi în fața legii, fără privilegii și fără discriminări.

Noua lege a pensiilor aduce atingere nu numai sistemului de pensii și statutului militarilor, ci și altor statute speciale, în speță celor ale corpului/personalului diplomatic și consular al României, polițiștilor, personalului special de specialitate al instanțelor judecătorești și parchetelor de pe lângă acestea, deputaților și senatorilor, funcționarilor publici parlamentari, personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviația civilă din România, personalului didactic, personalului aeronautic tehnic nenavigant din aviația civilă din România etc. (a se vedea art. 196 lit. a-ș din lege), MAI PUȚIN sistemului de pensii al magistraților, care rămân singurii privilegiați, în sensul că noua lege a pensiilor nu le afectează statutul special dobândit prin reglementările specifice.

       Astfel, dispozițiile art. 1, art. 3 și art. 12 din Legea privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor care prevedeau eliminarea pensiei de serviciu a judecătorilor au fost declarate neconstituționale prin Decizia nr. 873/2010 a Curții Constituționale publicată în Monitorul Oficial nr. 433/28.06.2010, tocmai în considerarea motivelor care stau la baza acordării pensiei magistratului.

       Asemenea magistraților, petenții au dobândit prin Legea specială nr. 164/2001 un statut privilegiat, raportat la specificul carierei pe care au ales-o, ceea ce înseamnă că pensia acestora trebuie să fie inclusă în cariera militarului. Similar cu numirea, formarea, evaluarea și promovarea în cariera de militar, pensionarea militarului, care marchează momentul final al acestei cariere are semnificația juridică a unui drept câștigat și reflectă recunoaşterea şi recompensa acordate de statul român cadrelor militare, la sfârşit de carieră, pentru activitatea desfăşurată sub drapel, o activitate specială, pusă în slujba poporului român, destinată apărării suveranităţii şi independenţei statului român, precum și securităţii europene şi euro-atlantice, o activitate plină de riscuri grave şi responsabilităţi însemnate, grevată de o serie întregă de privaţiuni specifice serviciului militar.

Noile reglementări care au modificat statutul militarilor respectiv, Legea nr. 119/2010, OUG nr. 1/2011 și Legea nr. 263/2010 aduc atingere principiului fundamental al drepturilor câștigate, ceea ce contravine art. 1 din Protocolul adițional nr. 1 la CEDO, din perspectiva includerii dreptului la pensie în dreptul de proprietate, cât și art. 14 din Convenție, din perpectiva discriminării nejustificate în mod obiectiv și rezonabil între mai multe categorii de persoane cu statut special, în sensul că unele și-au pierdut acest statut, iar altele nu.

IV. STATEMENT RELATIVE TO ARTICLE 35 1 OF THE CONVENTION

EXPUNERE ÎN LEGĂTURĂ CU PREVEDERILE ARTICOLULUI 35 1 DIN CONVENŢIE

       Petenții am învederat Curții faptul că, pe rolul Curții de Apel București, Secția de Contencios Administrativ și Fiscal se află înregistrată cauza nr. 12658/2/2010, cu următorul termen de judecată la data de 22.06.2011.

       Față de obiectul specific, atipic al prezentei plângeri, constând în obligarea Statului Român la repararea încălcărilor produse categoriei profesionale a petenților prin intrarea în vigoare a Legilor nr. 119/2101, 263/2010 și OUG nr. 1/2011, cu consecința revenirii la statutul de militar consacrat prin Legea nr. 164/2001, petenții consideră că au epuizat toate căile de recurs interne, atât de natură judiciară, cât și de natură administrativă.

       În ceea ce privește demersurile administrative, anexăm la prezenta, pe lângă plângerea prealabilă adresată Guvenului României, o serie de adrese, împreună cu răspunsurile aferente primite de la autoritățile administrative cărora ne-am adresat în scopul anulării actelor nelegale și revenirii la legislația anterioară adoptării HG nr. 735/2010. Toate răspunsurile primite probează inutilitatea demersurilor noastre pe această filieră.

       Din expunerea demersurilor petenților în fața autorităților naționale a rezultat cu claritate imposibilitatea obiectivă și absolută a valorificării drepturilor acestora pe calea dreptului intern, deoarece procedurile naționale la care petenții au apelat (anularea HG nr. 735/2010) sau la care ar putea să apeleze (anularea OUG nr. 1/2011) riscă la momentul prezent să rămână fără obiect, raportat la faptul că legislația specifică se modifică de la o zi la alta.

În fapt, deși cauza petenților înregistrată sub nr. 12658/2/2010 este încă pe rol și nu  a primit o soluție definitivă și irevocabilă, alte cauze cu obiect identic, constând în anularea aceleiași HG nr. 735/2010 au fost respinse ca lipsite de obiect.

Raportat și la efectele erga omnes pe care le produce o hotărâre judecătorească pronunțată într-o astfel de cauză, petenții apreciază că au epuizat orice cale de atac efectivă.

În acest sens, vă rugăm să aveți în vedere și faptul că, potrivit jurisprudenței Curții, petentul la CEDO este obligat să epuizeze doar căile de recurs din ordinea juridică naţională care îi sunt accesibile de drept şi nu ca o favoare sau un privilegiu, respectiv acele proceduri judiciare sau de altă natură aflate la dispoziţia sa directă şi având finalitate eficientă.

       Sarcina probei cu privire la eventualele obiecţii în ceea ce privește neepuizarea căilor de atac naţionale revine statului pârât (a se vedea cererea nr. 9120/1980 Decizia Comisiei din 8.07.1983, D.R. 33, p. 80 (86) şi cererea nr. 9013/1980, Decizia Comisiei din 11.12.1982, D. R. 30, p. 96 (109 - 111).

16. Final decision (date, court or authorithy and nature of decision)

Decizia internă definitivă (data şi natura deciziei, organul – judiciar sau altul – care a pronunţat-o).

     

Petenții învederează Curții că, nu există o decizie internă definitivă pe care să o poată avea în vedere la calcularea termenului de 6 luni prevăzut de art. 35 alin. 1 din Convenție.

17. Other decisions (list in chronological order, giving date, court or authority and nature of decision for each of them).

Alte decizii (enumerate în ordine cronologică, indicând, pentru fiecare decizie, data natura şi organul – judiciar sau altul – care a pronunţat-o)

18. Is there or was there any other appeal or other remedy available to you which you have not used? If so, explain why you have not used it.

Petenții au uzat de toate căile posibile de atac.

Dispuneţi sau aţi dispus de un recurs pe care nu l-aţi exercitat? Dacă da, care şi pentru ce motiv acesta nu a fost exercitat?

Petenții nu dispun de un recurs EFECTIV pe care să nu-l fi exercitat.

V. STATEMENT OF THE OBJECT OF THE APPLICATION

EXPUNEREA OBIECTULUI CERERII

       Obiectul prezentei cereri îl reprezintă violarea de către Statul român a dreptului la respectarea proprietății bunurilor, garantat de art. 1 din Protocolul adițional nr. 1 la Convenție, cât și al dreptului la nediscriminare, prevăzut în art. 1 din Protocolul nr. 12 coroborat cu art. 14 din Convenție.

19. VI. STATEMENT CONCERNING OTHER INTERNATIONAL PROCEEDINGS

ALTE INSTANŢE INTERNAŢIONALE CARE EXAMINEAZĂ SAU AU EXAMINAT CAZUL

Nu este cazul.

20. Have you submitted the above complaints to any other procedure of international investigation or settlement? If so, give full details.

Aţi prezentat în faţa unei alte instanţe internaţionale de anchetă sau reglementare capetele de cerere din prezenta plângere? Dacă da, furnizaţi indicaţii detaliate cu privire la acest aspect.

Nu este cazul.

VII. LIST OF DOCUMENTS

LISTA DOCUMENTELOR

Ø Plângerea prealabilă adresată Guvernului României, înregistrată sub nr. 17/15395 din data de 08.12.2010,

Ø Adresa de răspuns la plângerea prealabilă înregistrată sub nr. 15A/11183/CA/14.12.2010,

Ø Cererea de chemare în judecată adresată Curții de Apel București, având ca obiect anularea HG nr. 735/2010,

Ø Cererea de preschimbare a primului termen de judecată în cauza Curții de Apel București,

Ø Notificările din data de 20.12.2010 adresate: 1) dlui director Mihai Răzvan Ungureanu din cadrul SIE, 2) dlui ministru Constantin Traian Igas din cadrul MAI, 3) dlui ministru Gabriel Oprea din cadrul MAPN, 4) dlui director George Cristian Maior din cadrul SRI, 5) dlui comisar șef Paul Gheorghe Nuță din cadrul Casei de Pensii a MAI, 6) dlui general de brigadă Dorel Scornea din cadrul Casei de Pensii a SRI,

Ø Răspunsul MAI înregistrat sub nr. 3595310 din 31.01.2011,

Ø Răspunsul Casei de Pensii a MAI înregistrat sub nr. 712259 din 23.02. 2011,

Ø Răspunsul Direcției Secretariat General și Juridic din cadrul SIE înregistrat sub nr. 45615 din 30.12.2010,

Ø Decizia nr. 38 a ÎCCJ pronunțată la data de 7 ianuarie 2011 în dosarul nr. 1371/33/2010.

22. DECLARATION AND SIGNATURE

DECLARAŢIA ŞI SEMNĂTURA

DECLAR PE ONOARE CĂ INFORMAŢIILE CE FIGUREAZĂ ÎN PREZENTUL FORMULAR DE CERERE SUNT EXACTE, CORESPUNZÂND FAPTELOR ŞI ACTELOR DIN DOSARUL CAUZEI.

Place / Locul  Bucureşti

Date / Data:

(Signature of the applicant or of the representative)

(Semnătura reclamantului sau a reprezentantului)

prin avocat, dr. IONEL OLTEANU