PENSII MILITARE

DOMNULE PRESEDINTE AL CONSILIULUI NATIAONAL AL DISCRIMINARII DIN ROMANIA 

Subsemnatul Col. (r) Coltescu Victor cu domiciliul in Bucuresti, Bd. Unirii, nr. 62, bl. K5, sc. 2, et. 4, ap. 38, sectorul 3, Cod 030834,  OP 4, pensionar din cadrul Ministerului Apararii din 01.03.2003, consider ca prin Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor masuri in domeniul pensiilor eu, precum si ceilalti militari (cadrele militare din domeniul apararii nationale, ordinii publice si sigurantei nationale si politistii) suntem discriminati in primul rand in raport cu magistratii, deoarece si unii si alti se incadreaza in pilonul II de pensii ocupationale, au avut aproximativ acelasi regim juridic referitor la drepturi si libertati interzise sau limitate (situatie comparativa pe care o prezint in anexa), dar pensiile militarilor se recalculeaza in timp ce ale magistratilor, nu. In al doilea rand militarii (respectiv si eu) sunt discriminati in raport cu celelalte categorii socio-profesionale, deoarece militarii au avut alt regim juridic  de munca si de viata, de drepturi si libertati, dar in schimb la pensii sunt incadrati impreuna in acelasi mod de calcul al pensiiilor.

Sustin acest punct de vedere avand in vedere urmatoarele considerente:

1. INTERZICEREA DISCRIMINARII IN DOCUMENTELE EUROPENE

1.1. Interzicerea discriminarii este prevazuta la art.14 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a Libertatilor fundamentale si art. 1 din Protocolul nr. 12 de la Roma din 04.11.2000.

Conventia prevede la art. 14 „Interzicerea discriminarii” precizand ca „ Exercitarea drepturilor si libertatilor recunoscute de prezenta conventie trebuie sa fie asigurata fara nici o deosebire bazata, in special, pe sex, rasa, culoare, limba, religie, opinii politice sau orice alte opinii, origine nationala sau sociala, apartenenta la o minoritate nationala, avere, nastere sau orice alta situatie”.

Protocolul nr. 12 de la Roma din 04.11.2000 prevede la art. 1 intitulat „Interzicerea discriminarii” ca:   „1. Exercitarea acestui drept prevazut de lege trebuie sa fie asigurata fara nici o discriminare bazata, in special, pe sex, rasa, culoare, limba, religie, opinii politice sau orice alte opinii, origine nationala sau sociala, apartenenta la o minoritate nationala, avere, nastere sau oricare alta situatie.

2. Nimeni nu va fi discriminat de o autoritate publica pe baza oricaruia dintre motivele mentionate in paragraful 1.”

CARTA SOCIALA EUROPEANA revizuita, adoptata la Strasbourg la 3 mai 1996 si ratificata de România prin Legea nr. 74/03.05.1999, in anexa intitulata ,,Câmpul de aplicare a Cartei sociale europene revizuite in privinta persoanelor protejate” partea a V-a articolul E prevede ca ,,O diferenta de tratament intemeiata pe un motiv obiectiv si rezonabil nu este considerata discriminatorie”.

Comunicarea Comisiei Europene din anul 2000 intitulata : Evolutia protectiei sociale dintr-o perspectiva pe termen lung – Pensii sigure si viabile (COM/2000/0622 final ) precizeaza expres ca problematica sistemului de pensii ramane in sarcina statelor membre , dar trebuie sa se inscrie in capacitatea Uniunii Europene de a promova un nivel ridicat de protectie sociala, obiectiv fundamental statuat de art.2 al Tratatului instituind Comunitatea Europeana.

In Comunicarea din anul 2001 adresata Consiliului Parlamentului European, Comitetul Economic si Social European si Comitetului Regiunilor, referitoare la Armonizarea integrata a unui serviciu de strategii nationale ce vizeaza garantarea unor pensii sigure si viabile(COM(2001)362 final) Comisia Europeana propune o serie de obiective printre care si prezervarea capacitatii sistemelor de pensii de a asigura atingerea acelor obiective sociale care constau in asigurarea unor venituri sigure si convenabile pensionarilor si care sa asigure conditii de viata decente persoanelor in varsta.

In acest sens , prin documentul invocat, Comisia Europeana recomanda sa se previna prin sistemele nationale de pensii  adoptate, saracia si excluderea sociala pentru persoanele pensionate .

1.2.  Referitor la interzicerea discriminarii CEDO s-a pronuntat in mai multe cauze. Astfel in cauza Stubbings s.a. v. Marea Britanie s-a decis ca „exista discriminare in sensul art. 14 al Conventiei atunci când persoane aflate in situatii identice sau comparabile se bucura de un tratament preferential unele fata de altele”.

Precizez ca reglementarea pensiei de serviciu pentru anumite categorii profesionale si, deci, si pentru militari îsi gaseste temeiul legal în legislatia europeana, si anume Directiva Consiliului Comunitatilor Europene 86/378/CEE din 24 iulie 1986 privind punerea în aplicare a principiului egalitatii de tratament între barbati si femei în cadrul regimurilor profesionale de securitate sociala, astfel cum a fost modificata prin Directiva 96/97/CE a Consiliului Uniunii Europene din 20 decembrie 1996. Acest act european creeaza cadrul legal la nivelul Uniunii Europene pentru ca statele membre, în considerarea locului si a rolului unui anumit sector profesional, sa stabileasca pentru acesta un regim profesional de securitate sociala, cu respectarea principiului egalitatii de tratament între barbati si femei. Astfel, instituirea pensiei de serviciu a militarilor tine seama de locul si rolul fortelor armate  în statul de drept, precum si de legislatia europeana privind regimurile profesionale de securitate sociala.

1.3. Pensiile militare in unele tari NATO

Referitor la principiile si metodologia privind stabilirea pensiilor militare atat in statele membre NATO, ale Uniunii Europene, cat si in alte state, semnalez urmatoarele:

      a) sistemul de calcul al pensiilor militare este reglementat prin lege separata (deci lege speciala), in Germania, Marea Britanie, S.U.A., Turcia, Israel, Egipt, Coreea de Sud, Japonia sau printr-un capitol independent, cuprins formal intr-o singura lege, impreuna cu pensiile civile, in Franta, Italia, Grecia, Portugalia, Austria (deci capitol special in lege unitara si nu lege unica);

      b) baza de calcul a pensiilor militare se stabileste in functie de valoarea soldei din ultima luna de activitate in Germania, Marea Britanie, Turcia, Italia, Grecia, Austria, Israel, Coreea de Sud, Japonia sau media soldelor pe ultimele trei sau sase luni in Franta si Egipt, precum si de vechimea integrala in armata (in majoritatea tarilor – 35 sau 36 ani, Japonia – 20 ani, Israel – 25 ani). In Franta limita maxima pentru serviciul activ este de 25 de ani, dar exista si o limita minima, care este de 15 ani, la care se poate primi pensie de serviciu;

      c) in majoritatea tarilor NATO, pentru stabilirea pensiei, bazei de calcul rezultate i se aplica un procent cuprins intre 75-80% din valoarea soldelor pe ultimele 1-3-6 luni (functie de cum este stabilit);

      d) din considerente de compensare a cheltuielilor efectuate pe timpul serviciului activ (schimbarea obligatorie de mai multe ori a resedintei, conform cerintelor postului) si a constrangerii de a lipsi pe periode lungi de langa familie, pensia militarului francez se majoreaza cu 10% pentru cei care au crescut 3 copii, la care se mai adauga inca 5% pentru fiecare copil in plus;

      e) in armata portugheza, valoarea reala a pensiei poate fi mai mare decat salariul

dinaintea pensionarii, deoarece nu este supusa impozitarii.

      In acest context subliniez faptul ca atat in legislatia statelor membre ale Uniunii Europene cat si in cea a altor state exista si alte categorii profesionale care beneficiaza de sisteme proprii de pensionare, in functie de importanta sociala a muncii desfasurate, cum ar fi: magistratii, functionarii publici din domeniul sanatatii, invatamantului, parlamentarii, diplomatii etc.

2. INTERZICEREA DISCRIMINARII IN DOCUMENTELE ROMANESTI

2.1. principiul egalitatii si al nediscriminarii este stabilit prin art.16 alin.(1) din Constitutia Romaniei/2003 „cetatenii sunt egali in fata legii si a autoritatilor publice, fara privilegii si fara discriminari”;

2.2. Curtea Constitutionala a Romaniei s-a pronuntat in astfel de cauze luind decizii in concordanta cu prevederile Constitutiei si a tratatelor privind drepturile omului pe care Romania le-a semnat. O astfel de decizie este si Decizia Nr. 20 din 2 februarie 2000 in care se precizeaza: 

„Curtea Constitutionala retine ca instituirea pensiei de serviciu pentru cadrele militare si pentru magistrati nu reprezinta un privilegiu, ci este justificata in mod obiectiv, ea constituind o compensatie partiala a inconvenientelor ce rezulta din rigoarea statutelor speciale carora trebuie sa li se supuna militarii si magistratii.

Astfel, aceste statute speciale stabilite de Parlament prin legi sunt mult mai severe, mai restrictive, impunând militarilor si magistratilor obligatii si interdictii pe care celelalte categorii de asigurati nu le au. Intr-adevar acestora le sunt interzise activitati ce le-ar putea aduce venituri suplimentare, care sa le asigure posibilitatea efectiva de a-si crea o situatie materiala de natura sa le ofere dupa pensionare mentinerea unui nivel de viata cât mai apropiat de cel avut in timpul activitatii.   ......

Un alt element comun care justifica in mod obiectiv si rezonabil un tratament juridic asemanator al magistratilor si al cadrelor militare, inclusiv in ceea ce priveste regimul de pensionare, il reprezinta riscul pe care il implica exercitarea profesiilor respective, ambele având un rol esential in apararea drepturilor omului, a ordinii publice, a valorilor statului de drept. In considerarea riscurilor la care se expun in exercitarea atributiilor lor militarii si magistratii, Parlamentul a stabilit pentru militari dreptul de a purta uniforma si dreptul de a folosi, in conditiile legii, arme, iar, in mod corespunzator, in cazul magistratilor, art.91 alin.3 din Legea nr.92/1992, republicata, prevede dreptul acestora si al familiilor lor de a fi protejati in situatiile in care viata, integritatea corporala sau avutul acestora este supus unor amenintari.   ........

Curtea Constitutionala constata, pe de alta parte, ca reglementarea in vigoare a pensiei de serviciu pentru militari, ca si cea a pensiei de serviciu pentru magistrati, cu diferentele pe care aceasta pensie le prezinta fata de pensia comuna de asigurari sociale, nu constituie o incalcare a principiului egalitatii cetatenilor in fata legii, principiu prevazut de art.16 alin.(1) din Constitutie. Aceasta constatare se bazeaza pe specificul comun al activitatii militarilor si magistratilor, care, astfel cum a rezultat din analiza anterioara a dispozitiilor constitutionale si legale aplicabile, impune celor doua categorii profesionale obligatii si interdictii severe, precum si riscuri sporite, ceea ce justifica in mod obiectiv si rezonabil o diferentiere a regimului juridic de pensionare fata de regimul stabilit pentru alti asigurati care nu sunt supusi acelorasi exigente, restrictii si riscuri.

      De asemenea, jurisprudenta Curtii Constitutionale, referitoare la aplicarea principiului egalitatii in fata legii si al nediscriminarii, a stabilit constant, in deplin acord cu jurisprudenta in materie, si ea constanta, a Curtii Europene a Drepturilor Omului, ca principiul egalitatii nu este sinonim cu uniformitatea si ca pentru situatii diferite poate exista un tratament juridic diferit, recunoscându-se dreptul la diferenta. In acest sens sunt, de exemplu: Decizia nr.70 din 15 decembrie 1993, publicata in Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.307 din 27 decembrie 1993; Decizia nr.74 din 13 iulie 1994, publicata in Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.189 din 22 iulie 1994; Decizia nr.139 din 19 noiembrie 1996, publicata in Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.7 din 20 ianuarie 1997.”

  De asemenea, Curtea Constitutionala, prin Decizia nr.1 din 8 februarie 1994, publicata in Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.69 din 16 martie 1994, a stabilit ca “un tratament diferit nu poate fi doar expresia aprecierii exclusive a legiuitorului, ci trebuie sa se justifice rational, in respectul principiului egalitatii cetatenilor in fata legii si a autoritatilor publice”.

De asemenea, prin Decizia nr.135 din 5 noiembrie 1996, publicata in Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.345 din 17 decembrie 1996, Curtea Constitutionala a retinut ca “principiul egalitatii in fata legii presupune instituirea unui tratament egal pentru situatii care, in functie de scopul urmarit, nu sunt diferite”.

2.3. prin Legea privind sistemul unitar de pensii publice/Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor masuri in domeniul pensiilor se doreste sa se acorde acelasi regim pensiilor militare ca si ale celorlalti cetateni ai Romaniei – adica stabilirea pensiilor sa se faca dupa principiul contributiei, in conditiile in care sistemul pensiilor militare nu a fost unul contributiv, iar fondurile necesare pentru plata pensiilor militare de stat si a altor drepturi de asigurari sociale se asigura de la bugetul de stat;

2.4. militarii au avut parte in timpul activitatii de un regim juridic separat fata de ceilalti cetateni ai Romaniei:

2.4.1. militarii nu au avut incheiate cu statul roman contracte de munca si nu li s-a aplicat Legea nr. 53/2003 – Codul muncii (si legile anterioare acestuia), si ca urmare nu au beneficiat de unele drepturi ale acestuia, ci au avut legi speciale care le-au reglementat drepturile si obligatiile, asa cum rezulta si din art. 185 din Legea nr. 10/1972 – Codul muncii (intrat in vigoare la 01.03.1973 si abrogat la 01.03.2003) „Drepturile si obligatiile militarilor sint prevazute prin acte normative speciale.”. Prezint comparativ unele drepturi ale celorlalti salariati la stat (inclusiv ale magistratilor) cu cele ale militarilor:

a) munca suplimentara si munca de noapte este bine reglementata in Codul muncii, dar la militari abia in anul 2000 s-a prevazut in R.G.1 Regulamentul de ordine interioara in unitate ca daca aplicatiile, tragerile, alarmele, participarea la controale „se desfasoara neintrerupt mai multe zile, cadrelor militarilor angajati pe baza de contract si salariatilor civili li se va asigura o zi de odihna pentru fiecare 3 zile, la care se adauga numarul zilelor de repaus cuprinse in perioada respectiva.”, fara sa se aminteasca de munca suplimentara sau munca de noapte (definire, mod de calcul, mod de recuperare sau remunerare).

b) la salariati, conform art. 35 alin. (1) din Codul muncii/2003, „se pot cumula mai multe functii, in baza unor contracte individuale de munca, beneficiind de salariul corespunzator pentru fiecare dintre acestea, in timp ce la militari, conform art. 30 lit. a) „este acceptat cumulul de functii, numai in conditiile stabilite prin ordinul ministrului apararii nationale” dar fara a se referi la o remuneratie sporita;

c) salariatul poate demisiona printr-o notificare scrisa conform prevederilor art. 79 din Codul muncii, in timp ce militarul poate demisiona abia dupa aparitia Legii nr. 80/1995, dar nu pe timp de razboi, al mobilizarii, starii de asediu si starii de urgenta  (art. 85 lit. h);

d) salariatul are dreptul la greva, pentru apararea intereselor profesionale, economice si sociale art. 251-253, in timp ce militarului ii este interzis sa faca greva - art. 28 lit. c) din Legea nr. 80/1995;

e) salariatul poate face parte dintr-un sindicat care sa-i apere si sa-i promoveze drepturile sale cat si ale colectivului din care face parte, art. 217-223 din Codul muncii/2003, in timp ce militarului ii este interzis sa faca greva - art. 29 lit. e) din Legea nr. 80/1995;

f) salariatul poate iesi la pensie din institutia unde lucreaza la implinirea varstei de pensionare - art. 12, 55, 56 din Codul muncii/ 2003, in timp ce militarul este trecut in rezerva la limita de varsta in grad, asa cum este prevazut la art. 85 lit d), 92 si 93 din Legea nr. 80/1995;

g) salariatul poate fi in delegatie numai cu acordul sau (art. 44 alin. (1) din Codul muncii/2003) si detasat numai cu consimtamantul scris (art. 45 din Codul muncii/2003), in timp ce militarul este mutat in interesul serviciului in alta garnizoana fara a se i se cere acordul (art 20, 76 din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare);

h) salariatul, prin sindicate sau reprezentanti isi poate negocia contractul colectiv de munca unde intra inclusiv salarizarea (art. 218, 236 din Codul muncii/2003), in timp ce militarii nu isi pot negocia salariul sau drepturile, ci trebuie sa respecte prevederile legii salarizarii (Legea nr. 138/1999).                   

      2.4.2. militarii nu au avut incheiate cu statul roman contracte de munca si nu li s-a aplicat Decretul nr. 92/1976 privind carnetul de munca, intrat in vigoare la 26.07.1976 si abrogat la 01.04.2004, (respectiv actul normativ anterior - Decretul nr. 256/1958 privind carnetul de munca), astfel ca ei nu au avut carnete de munca, care sa  ateste, conform prevederilor art. 1 alin. (1) ale acestui act normativ „vechimea in munca, vechimea neintrerupta in munca, vechimea neintrerupta in aceeasi unitate, vechimea in functie, meserie sau specialitate, timpul lucrat in locuri de munca cu conditii deosebite, retributia tarifara de incadrare si alte drepturi ce se includ in acestea”. Militarii nu au avut o evidenta stricta a retributiilor si a altor drepturi care se includ in acestea si nici a timpului lucrat in locuri de munca cu conditii deosebite;

2.4.3. militarii au avut, comparativ cu celelalte categorii de cetateni ai Romaniei, interzise sau restranse unele drepturi si libertati prevazute in Constitutia Romaniei/2003, conform art. 28-30 din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare (prezint situatia comparativa din anexa);

2.4.4. militarii au si au avut, comparativ cu celelalte categorii de cetateni ai Romaniei, indatoriri in plus fata de cele prevazute in Constitutia Romaniei si celelalte legi ale statului roman, conform legilor speciale si regulamentelor militare. Spre exemplu la art. 8 din Legea nr. 80/1995, se prevede:

„Art. 8. – Cadrele militare au urmatoarele indatoriri principale:

a) sa fie loiale si devotate statului roman si fortelor sale armate, sa lupte pentru apararea Romaniei, la nevoie pana la sacrificiul vietii, sa respecte si sa apere valorile democratiei constitutionale;

b) sa respecte juramantul militar si prevederile regulamentelor militare, sa execute intocmai si la timp ordinele comandantilor si sefilor, fiind responsabile de modul in care indeplinesc misiunile ce le sunt incredintate. Cadrelor militare nu li se poate ordona si le este interzis sa execute acte contrare legii, obiceiurilor razboiului si conventiilor internationale la care Romania este parte; neexecutarea ordinelor in aceste conditii nu atrage raspunderea penala si civila a subordonatilor;

c) sa pretuiasca onoarea si gloria de lupta ale fortelor armate ale Romaniei, ale armei si unitatii din care fac parte, precum si demnitatea gradului si uniformei pe care o poarta;

d) sa-si perfectioneze pregatirea profesionala, sa asigure instruirea temeinica si educarea subordonatilor si sa apere drepturile acestora;

e) sa actioneze pentru intretinerea regulamentara si mentinerea in stare de operativitate a tehnicii si armamentului si pentru folosirea si administrarea eficienta a bunurilor din dotare;

f) sa pastreze cu strictete secretul militar, de stat si de serviciu, precum si caracterul confidential al unor activitati si documente.”

Activitatea si viata dura a unui militar, determinata de misiunea armatei si implicit de prevederile regulamentelor militare, si-a pus in mod obligatoriu amprenta si asupra intregii familii a acestuia.

Viata de militar este foarte grea si datorita unor permanenti factori de stres si de epuizare fizica si psihica:

- cei care au urmat liceul militar si apoi scoala militara au fost obligati sa-si traiasca tineretea strict in curtea cazarmii, avand dreptul de a o parasi 6 ore (ulterior si 24 sau 48 ore) numai cu bilet de voie duminica si in sarbatorile legale dar numai in conditiile in care aveau rezultate bune si foarte bune la invatatura, erau disciplinati, aveau tinuta curata si calcata, tunsi si barbieriti si daca nu existau restrictii la invoire (existenta unui indicativ care interzicea invoirile si permisiile); elevii scolilor militare au avut vacanta de vara numai o luna de zile nu ca studentii/elevii scolilor postliceale care aveau 3 luni;

- activitatea zilnica este incadrata intr-un program strict, stabilita prin programul orar al unitatii si permanent esti la ordin si in multe cazuri ceea ce iti propuneai sa faci intr-o zi trebuia sa amani, pentru ca primeai ordin sa executi altceva;

- nu dispuneai intotdeuna de timpul tau liber, asa cum doreai, permanent trebuia sa iti iei masuri sa poti fi anuntat, in orice ora din zi sau noapte, ca sa te prezinti la unitate in caz de alarma, calamitati naturale etc.;

- nu puteai pleca, in zilele libere sau de sarbatoare, oricand si oricum din localitatea unde iti desfasurai activitatea (sa parasesti garnizoana), decat in anumite conditii, cu aprobarea comandantului si precizarea cu ce si unde te duci (adresa exacta si modul de asigurare a legaturii) iar la plecarea din tara, in timpul concediului, trebuie sa te conformezi ordinelor in vigoare, pe langa formalitatile ce trebuie indeplinite de orice cetatean roman;

- executarea serviciului de zi sau de garda, avand armamentul din dotare asupra ta (au fost numeroase accidente la descarcarea si manuirea armamentului) si avand raspunderea tuturor activitatilor care se desfasoara in unitate, asigurarea meselor soldatilor la timp si de calitate – trebuiau terminate cu putin timp inainte de a fi servite pentru a preintampina producerea unor toxiinfectii alimentare, inclusiv modul de indeplinire a serviciului de catre tot personalul de serviciu din subordine, in afara programului, in lipsa comandantului sau inlocuitorului acestuia, precum si pentru paza unitatii cu depozitele de armament, munitie, carburanti, materiale militare, tehnica de lupta etc.;

- participarea la aplicatii - participarea la aplicatii nu insemna ca mergeam la iarba verde si stateam la cort, insemna mult efort si nopti nedormite, insemna deplasari, imbarcari si debarcari de tehnica militara pe si de pe vagoanele CFR, pe rampe de cele mai multe ori nepregatite pentru astfel de operatiuni si indiferent daca afara ploua cu galeta, era caldura de peste 35⁰ C sau era frig de -20⁰ C, insemna transport pe calea ferata si hranire cu conserve, insemna efort pe timpul desfasurarii actiunilor practice in teren, la care se participa cu echipamentul de razboi fara sa se tina cont daca era zi sau noapte, vara sau iarna, frig sau caldura mare, ploaie, lapovita sau ninsoare etc.;

- participarea la trageri cu armamentul din dotare (unitatile de artilerie, artilerie antiaeriana, tancuri, aviatie, rachete etc. se deplasau in poligoane unde conditiile de cazare nu erau din cele mai bune, dormindu-se de cele mai multe ori in corturi fie iarna de crapau pietrele, fie vara de se ridica temperatura in cort de 60-70 grade Celsius) si armamentul de infanterie, unde puteau avea loc accidente grave (si chiar au fost soldate cu decese si mutilari pe viata);

- executarea lucrarilor de distrugeri prevazute in programul de instructie (darea focului la 100 g de trotil etc.);

- suportarea anuala a numeroase controale, de la cele inopinate ale sefilor din unitate la cele efectuate de catre esaloanele superioare, soldate cu calificative care isi puneau amprenta asupra carierei ulterioare a militarului;

- participarea la unele controale, care presupuneau un program de dimineata pana seara, in alte garnizoane, departe de familie;

- mutarea in alta unitate si in alta garnizoana cu tot ceea ce implica aceasta schimbare majora in viata familiei: nu ai asigurata imediat o casa unde sa stai cu familia (se putea astepta pana la primirea unei locuinte si cativa ani), sotia nu are asigurat un serviciu, trebuie sa gasesti o noua gradinita/scoala unde sa-ti inscrii copii, nu ai cercul de relatii pe care l-ai avut in localitate de unde ai plecat, copii trebuie sa-si faca alt cerc de prieteni, si daca ai „norocul” sa stai la caminul militar sa traiesti in conditii vitrege unde nu ai posibilitatea sa gatesti mancare, sa speli rufe si vase, sa ai WC si baia comune, sa nu poti sa primesti o ruda sau un prieten etc.;

- un comandant (sef) militar nu raspunde numai de ceea ce face el ci poarta raspunderea pentru capacitatea de lupta, disciplina si starea morala a personalului din subordine, integritatea patrimoniului si trebuie sa fie model de exigenta, moralitate, pregatire profesionala, fermitate, initiativa, indrazneala si principialitate, raspunderi si calitati care nu se cer la multe persoane din viata civila (de foarte multe ori au fost pedepsiti comandanti pentru greselile facute de subordonatii lor, fara a avea nici o vina si de multe ori se aplica si principiul ca cine constata o abatere era vinovat);

- pentru abateri de la disciplina militara (neindeplinirea indatoririlor, incalcarea normelor de conduita militara, a regulilor de convietuire sociala, a regulilor portului uniformei militare) militarilor li se pot aplica sanctiuni disciplinare conform prevederilor art. 33 din Legea nr. 80/1991 privind statutul cadrelor militare si a Regulamentului disciplinei militare si in functie de gravitatea abaterii putand duce la excluderea din Armata si chiar trimiterea in fata instantelor de judecata. Cati civili au un asemenea regim ?

- tinuta si comportamentul militarilor in unitate si pe strada trebuie sa se incadreze strict in normele regulamentare, acestea fiind alte conditionari pe care trebuie sa le suporte militarul (militarului in uniforma ii era interzis sa-si duca copilul in brate sau sa duca produsele cumparate de la piata sau magazin in sacosa etc.) ;

- predarea-primirea functiilor se desfasoara conform unor prevederi regulamentare, iar lipsa unor materiale sau gasirea unora in plus, constatate cu aceasta ocazie sau la inventarieri si controale sunt sanctionate in conformitate cu prevederile actelor normative in vigoare, in timp ce sunt categorii profesionale care parasesc functiile detinute fara sa dea socoteala nimanui de ceea ce au facut sau ce au avut in primire;

- in fiecare an militarul primea o apreciere de serviciu care era hotaratoare la avansari in grad, promovari in functie, trimiterea la studii (care persoana dintre celelalte categorii profesionale nu avea voie sa-si perfectioneze cunostiintele profesionale – sa urmeze o institutie de invatamant superior - pentru ca seful nu ii aproba acest lucru?) etc.;

- faptul ca se lucreaza cu informatii si documente clasificate care trebuie manevrate si pastrate conform reglementarilor in vigoare si se fac controale pe linia respectarii acestor reglementari, impune respectarea unor reguli stricte, o anumita conduita.

Armata este singura institutie din Romania care s-a restructurat si si-a diminuat efectivele (cu implicatii deosebite privind soarta miilor de cadre militare si familiilor acestora) in functie de cerintele europene si NATO si singura institutie din Romania care actioneaza (si actioneaza cu succes, tinand cont si de aprecierile pozitive ale comandantilor NATO sub care au actionat trupele romane) conform cerintelor europene - respectiv standardelor NATO (altfel nu s-ar fi putut intelege/coopera cu militarii NATO din celelalte tari).

 Militarii pe plan intern sunt apreciati de populatia tarii (conform sondajelor, au incredere in ei si in institutia lor si ii considera o categorie sociala cel mai putin corupta), iar pe plan international a contribuit decisiv la integrarea Romaniei in structurile NATO (acesta fiind un pas important ce a permis Romaniei intrarea in Uniunea Europeana) si au contribuit substantial la cresterea prestigiului Romaniei prin participarea cu succes pe teatrele de operatiuni militare din diferite colturi ale lumii sub egida O.N.U. si/sau N.A.T.O., aducandu-si tributul de sange si fiind decorati si apreciati de comandantii NATO care i-au avut in subordine.                                    

2.4.5. militarii depun juramant de credinta fata de Romania in care spre deosebire de celelalte categorii de cetateni ai Romaniei care mai depun juramant la incadrarea in functie se obliga sa apere tara chiar cu pretul vietii;

 2.4.6. militarii au avut spre deosebire de celelalte categorii de salariati la stat, legi separate de salarizare si de pensii si asigurari sociale.

Sistemul pensiilor militare din România, are izvoare istorice inca din 1829-1830. El a fost perfectionat si consacrat definitiv in timpul lui Al.I.Cuza, militarul avand solda si nu un salariu negociat, iar la trecerea in rezerva o pensie (renta), ambele de la bugetul de stat prin infiintarea Casei de Pensii a Armatei. Este un sistem cladit de aproape doua secole, a caror reglementari s-au schimbat continuu, ultimele reglemetari in acest domeniu sunt: Decretul nr. 360/22.08.1949 pentru organizarea asigurarilor sociale ale militarilor de cariera; Decretul nr. 293/30.07.1959 privind reglementarea drepturilor de pensie ce se acorda ofiterilor si subofiterilor; Decretul nr. 141/1967 privind pensiile militare de stat si pensia suplimentara; Decretul Consiliului de Stat nr. 214/1977 privind pensiile militare de stat  si Legea nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat. Pentru celelalte categorii de bugetari au existat, separat, alte reglementari, care s-au schimbat si acestea in timp, ultimele dintre acestea fiind: Hotararea Consiliului de Ministrii nr.4156/1953, prin care s-a aprobat Decizia nr. 4/1953 a Consiliului Central al Sindicatelor din Republica Populara Romina, pentru acordarea drepturilor de pensie in cadrul Asigurarilor Sociale de Stat; Decretul nr. 292/1959 privind dreptul la pensie in cadrul Asigurarilor Sociale de Stat; Legea nr. 27/1966 privind pensiile de asigurari sociale de stat si pensia suplimentara; Legea nr. 3/1977 privind pensiile de asigurari sociale de stat si asistenta sociala si Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale;

2.4.7. militarii au prevazute, in Codul penal (Titlul XI - Infractiuni contra capacitatii de lupta a fortelor armate, Capitolul I - Infractiuni savarsite de militari), pedepse speciale pentru incalcarea legilor militare, in plus fata de cele ale celorlalti cetateni ai Romaniei;

2.4.8. sistemul pensiilor militare de stat era reglementat, pana la aparitia Legii sistemului unitar de pensii, de Legea nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat care era corelata cu legislatia europeana si facea parte din sistemele ocupationale de pensii guvernate de directivele Comunitatii Europene (Directiva 86/378/EEC, amendata prin Directiva 97/96/EC adoptata in considerarea jurisprudentei Curtii Europene de Justitie). Conform reglementarilor comunitare, criteriile decisive pentru incadrarea unui sistem de securitate sociala ca sistem ocupational sunt indeplinite in totalitate de actuala lege a pensiilor militare de stat din Romania, respectiv:
- aceasta lege se refera la o categorie particulara de lucratori – cadrele militare, asa cum sunt acestea definite de Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare;
-acordarea pensiei este direct legata de durata serviciului militar;
- pensia este calculata prin raportare la ultimul salariu al lucratorului (ultima solda a cadrului militar).
             Este lesne de observat din cele prezentate mai sus al celor doua Directive - obligatorii pentru Statele membre al Uniunii Europene - ca situatia militarilor ce indeplinesc cumulativ conditiile de pensionare, conform normelor legale in vigoare, este perfect incadrata in acest text, fiind, deci, total contrara legislatiei europene orice incercare de a modifica actualul sistem de acordare a pensiilor militarilor.

Analizat din perspectiva dreptului comunitar Legea privind sistemul unitar de pensii/Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor masuri in domeniul pensiilor nu reprezinta transpunerea unei directive/decizii comunitare si nici nu sunt determinate de necesitatea punerii in aplicare a unui regulament, deoarece la nivel comunitar nu exista un act normativ distinct care sa vizeze un asemenea obiect de reglementare, domeniul fiind de competenta organelor legiuitoare nationale.

Examinarea legii/legilor trebuie efectuata prin prisma analizei compatibilitatii dispozitiunilor acesteia/acestora cu principiile generale ale acquisului comunitar statuate de tratatele constitutive si in documentele programatice, elaborate de institutiile comunitare, sub forma de comunicari, norme de recomandare, linii directoare s.a. si care sunt incluse in acquisul comunitar.

V-as fi foarte recunoscator daca mi-ati transmite numarul de inregistrare a acestei solicitari precum si posibilitatea de a putea sa-mi comunicati intr-un timp rezonabil punctul dumneavoastra de vedere precum si modul cum sa actionez in continuare pentru a nu-mi fi lezate drepturile. 

     

22.12.2010

Col. (r) Victor COLTESCU